S15 - Tulburari Psihopatologice in Infectii

  • Published on
    27-Dec-2015

  • View
    120

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Psihiatrie

Transcript

S15 TULB PSIHICE IN INFECTII

Tulburarile psihice aparute in cursul bolilor infectioase sunt cunoscute sub denumirea de psihoze infectioase.Aparitia tulb psihice depinde de: agentul infectios,de constitutia bolnavului,de starea biologica si psihica a organismului expus infectiei-in perioada de stare apar tulburari de constienta-in convalescenta lipsesc tulburarile de constienta in schimb apar sdr psihotice depresive,psihotice,paranoide, nevrotiforme.Etiopatogenie sunt numerosi germeni ce pot determina tulb.psih. bact., virusuri, ricketsii, protozoare etc.-mecanism de act: a) agentul patogen ramane la poarta de intrare si actioneaza prin interm toxinelor care blocheaza enzimele oxidative si duc la hipoxie

-sau det tulb metab generale cu rasunet cerebral sec ( hipoxie, tulb hemodin, dezech hidroelect, tulb enzim)

b)ag pat se fixeaza dir pe SNC- intracelular :virusuri nootrope au o afinitate pt anumite struct cerebrale producand leuco-sau polioencefalita);---extracelular,vascular,perivasc, meningeal:bacterii, rickettsii.c) mec alergic: in -encefalomielitele parainfectioase din febre eruptive ( rujeola, varicela), sau neeruptive -encefalite postvaccin-parazitozed) reumatism cerebr, coree- mec necunoscutePatogenia: efectul germenului se imbina cu reactia de aparare a org ducand la modif izolate sau generaleAnatomo-pat: -in encefalite, meningite, tromboze septice cerebr- lez localizate in:- sist activator ascendent duc la tulb. ale constiintei;lez.se mai pot localiza si in tr cerebral, sist limbic, lez difuze in creier cu ating zonelor activatoare

In psihozele infect propriu -zise( instabilit simpt, revenirea simpt) apar modif nespecifice, sarace- noxele ating doar fct nu si str substr material

-hipoxia det necroze importante in subst cenusie si edem in subst alba-cel nerv sunt rezist la majoritatea toxinelor care pot act doar indirect: bloc enz din ciclul oxidativ ducand la aparitia hipoxiei cel histotoxice

-febra det modif moleculare cu afectarea fct principalelor enz cerebr, -mec de prod a tulb de const: -lez primitive cerebr si/sau

-afectarea metabolismului cerebr

-factori favorizanti:- agresiuni ant: TCC, traume obstetricale;- ereditate incarcata;particularit organism-la copil-tabloul clinic e influentat de partic psihicului infantil: tulb de perceptie frecv( dat preponder stimul viz, imag bogata)

In functiie de varsta sunt frecv: 3 ani: reactii psihotice

Clasificare:

Simptomatologic-exista tulburari psihice comune majoritatii infectiilor. Psihozele sunt functionale , reversibile, substratul este nedeterminat. Delir- febril; infectios;acut

Alte tulb psih (asemanatoare primelor) apar pe fond inflamator organic cerebral + semne neurologice sau meningeale: encefalite, meningite, tromboflebitelcerebr, supuratii cerebr

Simptomatologie:Prodromal: slabiciune emotional hiperestezica,cefalee, astenie, tend la inactivitate, dificultati de conc a atentiei, slabirea memoriei, cresterea a excitabilitatii SNC cu hiperestezie senz, irascibili, labilitate afect, frica, tulb de somn cu vise nelinistite; -disforii tip hipomaniacal, sau stari depresive de intensitate prepsihotica;- reactii isteriforme

La copii manif mai zgomotoase-sugar: refuza alim, plange fara motiv, tulb de somn, agit, somnolenta diurna -copil mare: oboseala, scad interesului pt activitati scolare, cefalee, ameteli, inapet, tulb de somn, irascibilit crescuta, treceri bruste de la agresivitate violenta la nevoia de tandrete

-uneori tulb psih se agraveaza si capata alura psihotica, tabloul fiind dominat de tulb de constienta( sdr fundamental)

DELIRUL FEBRIL--apare in per febrila,se caract printr-o tulb de const de tip delirant sau delirant-oneiroid-evol e de scurta durata, paralel cu a febrei, aspect asemanator cu majoritatea hipertermiilor

Clinic:-tulb ale luciditatii constienta-constant-iluzii, halucin terifiante, intensit crescuta dupa-amiaza si seara

-somn nelinistit, cu cosmaruri

-stare de agit psiho-motorie anxioasa alternand cu perioade de liniste aparenta in care traiesc scene halucinatorii, se poate ajunge pana la stupor confuzional cu mutism si akinezieLa copil pe primul plan tulb de gandire, incoerenta, incalceala, vorbe fara sens

-rar:stari de depersonalizare somatopsihica cand simte ca i se modif trupul, membrelePac pastreaza const propriei pers si fragmentar amintirea episodului.Evolutie-delirul dispare cu scaderea febrei, are tendinta de repetare in conditii asemanatoare; daca evolueaza spre coma inseamna ca exista un proces encefalitic subiacent

DELIRUL INFECTIOS=Stare confuziva care poate sa apara in timpul bolii, nefiind in raport cu febraTablou clinic variabil :- frecv tulb de constienta tip delirant, oneiroid, bogate in halucin, si stari de agit psihomot - dispoz variabila in fct de cont halucin : anxietate, care poate alterna cu euforia care se poate asoc cu agit psihomot si logoree( aspect maniacal)

-uneori agit are aspect stereotip cu ecolalie, ecomimie, ecopraxie-sau mutism, akinezie, fen de inhibitie catatonica cu elem cataleptice, flexibilitate ceroasa-treptat sdr catatonic se sterge, si reapare sdr delirant- confuzional

-frecv starile de agitatie confuziva trec in stare de stuporEvolutie starile catatonice,confuzive,delirant-oneroide din bolile inf remit in urma terapiei bolii somatice

-in formele hipoxice sau la pac cu lez cerebrale preexistente, tulb de constienta tip delirant poate evolua catre starea ametiva:--dispare constinta propriei persoane

-pe prim plan e incoerenta in gandire

-vorbire devine un amestec ininteligibil de silabe si cuv

-productiv psihotica devine secundara

-agitatia motrie e redusa

-tabl clinic e mai grav

Evolutie: -variabila: scurta sau lunga pana la cateva sapt

-clarificarea constientei se realizeaza lent cu agravari sau recaderi sau brusc in criza

-uneori dupa remiterea tulb de constienta raman o serie de idei delirante fragmentate insotite sau nu de halucin, persista cateva zile dupa remiterea confuziei = delir rezidual-alteori raman tulb de dispozitie: euforie cu excitatie verbala sau stare de inactivitate, perseverari La copil tulburarile asemanatoare cu ale adultilor dar mai frecvente, se considera ca reactiile delirante apar la > 3 ani, dearece copilul treb sa fie destul de matur, capabil de o interpretare corecta a mediului .DELIRUL ACUT(delirium)-sdr de confuzie mentala grava, maligna

-reprez o forma de manif a encefalitei psihotice azotemice(dat factorilor infect, toxici, traum)

-st de confuzie mentala profunda cu halucin, agitatie psihomot intensa si dezordonata-mimica exprima anxietate-stare de epuizare dat agitatiei , refuz alimentar si lichidian ce duce la deshidratare

-hipertermie, oligurie, hiperazotemie ( uree> 1g la mie), moarte in 5-10 zile

-etiol: -necunoscuta

-poate apare secundar in psihoze,

-stari infect: paralizia generala progres, gripa, septicemie , puerperalitate;

-dupa interv chirurgicale-trat: hidrat si alim parenterala, neuroleptice, antibiotice, corticoterapie-frecv la femei si tineri

-se considera ca -ar fi o intoleranta individuala fata de anumite noxe toxico-infectioase

-ar exista o excitabilit crescuta a reg talamo-hipotalamice prin infectii, agresiuni toxice, traume diverse

O forma particulara a manif psihice in bolile infectioase : halucinoza infectioasa care este o tulb mai putin marcata a constientei cu:-pastrarea criticii fata de manifestarile morbide

-haluc audit, apare in per de convalescenta - fara stari de excitatie-agitatie psihomot

TULB PSIHICE IN MENINGITE

Meningita- inflamatia invelisurilor cerebrale, indeosebi a leptomeningelui, produsa de agenti infect-frec apare si inflamatia tesutului nervos subiacent: meningoencef

Agenti infect: bacterii : menigococ, pneumococ, b. proteus, bacil tuberc, b Eberth

virusuri: coriomeningita limfocitara, poliomelitei, coxsackie

leptospiroze

Propagarea infectiei pe cale hematogena sau limfatica de la focar septic invec

2 forme anatomice : - meningite seroase in care procesul inflamator e caract prin hipertermie activa, vasodilat generalizata, extravazare lichidiana in spatiul subarahnoidian

-meningite purulente: -exudat inflam format din leucocite PMN

-se form depozite purulente pe supraf convexitatii cerebrale(meningococ,pnc), la baza creierului, in cisternele chiasmatice si bazale, sau in ventriculii

cerebrali.

-se pot costitui arahnoidite ce obstrueaza caile de scurgere a LCR sau creaza aderente pe

supraf cortexului cerebrebral.Clinic : - sdr infectios general+ semne de iritatie meningeana ( redoarea cefei, Kerning,

Brudzinschi)

-semne psihice: iritab, sdr. confuzional, depresie, anxietate, delir-halucinatii, somnolenta semn al corticitei????:))))difuze in forme usoare: hiperestezia senzitiva, fotofobie, cefaleea, tulb vasomotIn meningitele virale semnele psihice sunt rare ( somnolenta, obnubilare) sau lipsesc; dar in general sunt mai grave in meningitele menigococica, pneumoc, tuberc

Simptomele sunt varabile de la o zi la alta

-semne neurol generale sau de focar: convulsii, hemiplegii, paralizii de n. cranieni - modif LCR -meningita tuberculoasa evolueaza gradat debutand cu semne psihice insidioase iar dupa o sapt apar semnele specifice, locale de meningita-importanta meningitei : risc de afectare definitiva a creierului si a meningelui sechele neuro-psihice grave.TULB PSIHICE IN ENCEFALITE

Encefalitele b inflamatorii ale creierului determinate de agenti infect si de toxinele lor

Clasificare in raport cu tipul de agent patogen si cu mec patologic incriminat:-E.primitive:-in viroze neuropate ,cu virus rabic;encefalite sezoniere, encefalite cu virus neident ca encef epidemica letargica, encefalita mialgica benigna, encefalitele sporadice ale copilariei, encefalita sclerozanta subacuta, polioencef subac si cr, leucoencef demielinizante subac si cr

-E.survenite secundar in cursul virozelor generale : poliomielita, coriomeningita limfocitara benigna, viroze coxakie si echo, herpes simplex si zoster, mononucl infect-E. postvacc( vaccin antirubeolic, antirabic,atipertussis), postrujeolic , postvariceloasa, postrubeolica

-E. in cursul b microbiene: fb tifoida bruceloza, tbc, dizenteria, tusea conv

-E. in spirochetoze, leptospiroze, meningoencef sifilitica, paralizia gen progresiva-E. prin protozoare: malaria, toxoplasmoza

-E. prin metazoare: forma larvata a teniei, cisticercus cellulosae

Morfopat:-faza acuta: hipertermie activa generalizata, edem cerebral

-daca agresiunea persista: infiltrate inflamatorii perivasc, lez degenerative pana la necroza celulelor nervoase

-poliencef cu afectare electiva a subst cenusii: encef epidemica, rabica, poliomielitica

-leucoencef cu lez predominante ale subst albe, degener mielitica: encef din fb eruptive, leucoencef sclerozanta Van Bogaert-panencefalita cu ating subst albe+subst cenusie Clinic : tulb psih+ simpt neurol si de focar cu sau fara semne infectioase -semnele infectioase lipsesc in leucoencef subacuta

-semnele meningeene lipsesc in unele encef virale

-cand atingerea creierului e selectiva reactia meningeana e minimaTulb psihice constitue sdr encefalitic simpt polimorfe: tulb de somn-veghe, stare de agitatie, confuzie, impulsiuni motorii, tulb vegetative

-aparitia in circumstante sugestive pentru etiologia infectioasa-precedate de febra ridicata in encef bact/ febra moderate sau subfebr in encef virale; -apoi apar semne psihice de intens variabila: obnubilare, stupor, coma, elemente confuzive tip productiv ( delir, stari onirice, stari amentive)

-uneori semne psihice atipice usoare: tulb de atentie, de somn, cefalee- ex psihoze de trunchi cerebral- psihoza cu obnubilare, stare de excitatie psihomotorie, tulb ale afectivit, halucin, care se mentin sapt inainte de a aparea semne neurol trebuie facut dg.dif cu tulb. paranoida, catatonica, stuporoasa endogene(Dd- paraclinic)

-tulb de constienta se agraveaza f repede trecand spre coma

-apar convulsii , afazie, semne de focar: monoplegii, mioclonii, miscari coreoatetozice, paralizii de n. cranieni-in cazuri grave: tulb de deglutitie, fonatie, respiartorii , tulb vegetative, vasomotorii, tendinta la colaps( ating centrii bulb)

-lez spinale: parapareza, paralizii de n. spinali

Encefalitele primitive

Frecventa scazuta, forme atipice , fruste

Forme clinice: - oculo-letargica: tulb de somn: hipersomnie-durata zile/sapt, inversarea ritmului nictemeral.- algo-mioclonica: dureri musculare violente in ceafa si brate insotite de secuse caract

-in ambele forme pot apare tulb de somnveghe tip insomnie si agitatie nocturna cu somnolenta diurna

Tulb psihice:-forma psihotica cu aspecte catatonice,delirante,oneiroide,halucin, hipomaniacale

-excitatie de tip maniacal stereotipa, automata,saraca

-la tineri apar frecv halucin vizuale zoopsice: bolnavii vad si simt insecte, animale(sobolani) care alearga pe corpul lor, ii musca ca in delirium tremens

-in stare de agitatie: hiperkinezii, tremuraturi, misc coreiforme

Tulb neurol: paralizii, pareza convergentei oculare, ptoza palpebrala, strabism, nistagmus, midriaza, dimin/abolirea r. fotomotorEvolutie:-in cateva sapt fenomenele acute remit lasand o stare de astenie cu somnolenta sau insomnii rebele

-in unele forme apar puseuri repetate in mai multi ani, fiecare cu o forma mai atenuata

-dupa cativa ani se contureaza sechele grave legate de lez degenerative din subst cenusie, nc subcorticali, locus niger: crize oculogire, palilalia, sdr parkinsonian( facies fijat, rigid, imobil, tremor, bradikinezie, lipsa misc de balansare a mainilor la mers); se pot asocia descarcari paroxistice de aspect isteriform, bradipsihia. -modif de personalite: stari psihopatoide( impulsivit, iritabilit), la tineri excitatie erotica, exhibitionism, alte perversiuni sexuale

-la copii: pubertate precoce, tulb de comporament: toxicomanie, vagabondaj, mitomanie , prostitutie, labilit emotionala tip isteric

Panencefalita subacuta sclerozanta:-initial modif de comportament , apatie, scad interesului scolar, rar bufeuri psihotice, convulsii -ulterior aspecte dementiale + tablou de epilepsie: crize motorii akinetice, petit mal sau crize grand-mal-in st II deterior mentala se accent, apar misc tipice tip mioclonic, repetitive, de diferite amplitud: caderea cap, tresariri ale corpului, si memb, tendin de derobare in mers

-semne neurol: sdr piram asoc cu contr extrapiram, tremur fine, continue in mb sup -st III regres psihica, pierderea vorbirii, intelegerii, stare vegetativa cu tetraplegie spastica, rigid decerebr, cecitate; dispar crizele mioclonice

-evolutie: luni/ani- posibila stab in st demential mediu la copil > 13-14 ani

-dg- aspect EEG specif: varfuri lente de mare amplit in salve sincr pe fond de disritmie l...