SISTEMUL NERVOS

  • Published on
    13-Jul-2015

  • View
    249

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

<p>SISTEMUL NERVOSDupa cum am vazut n capitolul anterior, tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale. Celulele gliale, n numar de peste zece ori mai mare dect cel al neuronilor, se afla printre acestia si indeplinesc mai multe roluri: de sustinere, fagocitoza, aparare si troficitate (hranire). Celulele gliale se pot divide, ocupnd locul neuronilor distrusi. Ele secreta o substanta de culoare alba, numita mielina. I. NEURONUL Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. Este o celula de forma stelata (corpul celular), care prezinta mai multe prelungiri. I.1. Corpul celular are o membrana - neurilema si o citoplasma - neuroplasma. n citoplasma se afla organite celulare si un nucleu, de obicei central, cu unul sau mai multi nucleoli.</p> <p>Plansa. 1. Neuronul Unele organite celulare (mitocondrii, lizozomi) sunt prezente si n alte celule, iar altele sunt specifice neuronului: corpusculii Nissl si neurofibrilele. Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. I.1.1. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos. I.1.2. Neurofibrilele reprezinta o retea de fibre care traverseaza ntreaga citoplasma, cu rol n transportul substantelor din celula si de sustinere. I.2. Prelungirile neuronale sunt: dendritele si axonul. I.2.1. Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate, care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular.</p> <p>1</p> <p>I.2.2. Axonul este o prelungire unica, lunga, care se ramifica n portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici, substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci: - Teaca Schwann: este formata din celule gliale, care nconjura axonii. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina, care formeaza: -Teaca de mielina: din loc n loc, aceasta teaca prezinta ntreruperi numite strangulatii Ranvier. Mielina se comporta ca un izolator electric, motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. - Teaca Henle, este o teaca continua, care nsoteste ramificatiile axonice pna la terminarea lor. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann, cu rol de nutritie si protectie.</p> <p>Plansa. 2. Transmiterea mesajelor</p> <p>2</p> <p>I.3. Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza ntre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui deal doilea. ntre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici n fanta sinaptica, de unde ajung la dendrite, fenomen numit transmitere sinaptica. Astfel, un neuron preia informatia prin dendrite, o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon, altui neuron. n sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni, legati ntre ei prin sinapse.</p> <p>Plansa. 3. Sinapsa</p> <p>3</p> <p>I.4. Nervii Neuronii, n traseul lor, se grupeaza, formnd nervi. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. n functie de informatia pe care o transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici sau vegetativi. Nervii senzitivi: transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) si pna la centrii nervosi, unde informatiile sunt transformate n senzatii (exemplu: senzatia de tact, vaz). Nervii motori, transmit informatiile de la centrii nervosi si pna la organelle efectoare (muschi sau glande), unde informatiile sunt transformate n comenzi (exemplu: contractia musculara). Nervii somatici, sunt cei care fac legatura ntre centrii nervosi si soma. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Nervii somatici pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosa la muschii scheletici). Nervii vegetative, fac legatura ntre organele interne (viscere) si centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pna la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande). I.5. Organizarea sistemului nervos Sistemul nervos este mpartit n: - sistem nervos periferic sau nervi periferici, care pot fi: - senzitivi, - motori, - somatici sau vegetativi si se ntind de la periferie pna la centrii nervosi; - sistem nervos central (SNC) sau nevrax, alcatuit din centrii nervosi, adapostiti n: - maduva spinarii, - trunchiul cerebral, - diencefal, - cerebel - emisferele cerebrale. Segmentele sistemului nervos central sunt nvelite de meninge, format din trei membrane: - piamater, - arahnoida - duramater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu n care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. II. MADUVA SPINARII Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre; acestea au n mijlocul lor cte o gaura vertebrala. Cnd vertebrele se suprapun, n interior se formeaza canalul vertebral, care</p> <p>4</p> <p>adaposteste maduva spinarii. Vertebrele se numesc: cervicale (7), toracale (12), lombare (5), sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). Maduva spinarii ncepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminale.</p> <p>Plansa. 4. Filum terminale Nervii periferici intra n maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali, toracali, lombari, sacrali si coccigieni. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza, mpreuna cu filum terminale, coada de cal. Maduva spinarii are forma unui cilindru. n sectiune transversala observam, n interior, substanta cenusie, n forma de fluture, cu doua coarne anterioare, doua coarne laterale si doua coarne posterioare. nconjurnd substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata n doua cordoane anterioare, doua laterale si doua posterioare.</p> <p>5</p> <p>Plansa. 5. Sectiune prin maduva spinarii Substanta cenusie este formata n mare parte din corpi neuronali, dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati, dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali, dendrite sau axoni fara mielina. II.1. Substanta cenusie n coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate, determinnd contractia acesteia. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). n jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. n jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi, care primesc informatii de la organelle interne (exemplu : durerea de stomac). n coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi, care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). II.2. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase, si se grupeaza n tracturi si fascicule, care se mpart n: - fascicule ascendente (senzitive) - care aduc informatii de la periferie (organelle receptoare) pna la centrii nervosi; - fascicule descendente (motorii) - care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosa pna la periferie (organele efectoare).</p> <p>6</p> <p>II.3. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrati si 1 coccigian. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive, somatice si vegetative. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini, trunchi si ramuri periferice. II.3.1. Radacina posterioara este alcatuita din neuroni senzitivi, care si grupeaza corpii neuronali aproape de maduva spinarii ntr-un ganglion spinal. Acesti neuroni aduc informatii de la receptorii somativi si vegetativi, pna la maduva spinarii. Axonii intra n substanta cenusie, n coarnele posterioare ale maduvei (neuroni somatosenzitivi) sau n jumatatea posterioara a coarnelor laterale (neuroni viscerosenzitivi), unde fac sinapsa cu alt neuron. Unii axoni trec direct n substanta alba a maduvei si au traseu ascendent spre centrii superiori. II.3.2. Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit informatii musculaturii striate, iar fibrele visceromotorii se distribuie musculaturii netede a organelor interne si glandelor. II.3.3. Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua radacini (anterioara si posterioara). II.3.4. Ramurile periferice ale nervului spinal rezulta n urma ramificarii trunchiului nervului spinal. Aceste ramuri se distribuie tuturor organelor si tesuturilor din organism, alcatuind plexuri nervoase: plexul cervical (nervii de la cap si gt), plexul brahial (de la membrul superior), plexul lombar (rinichi si alte organe interne).</p> <p>7</p> <p>Plansa. 6. Nervul spinal II.4. Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii ndeplineste doua functii importante: functia reflexa si aceea de conducere. II.4.1.Functia reflexa Reflexul este procesul prin care organismul raspunde la un stimul. Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declansat de stimul pana la centrul reflex, care se afla n substanta cenusie a maduvei spinarii si care primeste informatiile, le analizeaza, genernd apoi raspunsul. Nervii motori conduc acest raspuns pana la efectori (muschi). Exemple: reflexul rotulian, ahilean.</p> <p>8</p> <p>Plansa. 7. Reflexul ahilean II.4.2. Functia de conducere Conducerea impulsurilor nervoase prin maduva se face pe cai lungi sau pe cai scurte. Caile scurte fac legatura ntre diferite segmente ale maduvei spinarii, iar cele lungi fac legatura ntre maduva si celelalte etaje ale sistemului nervos central: emisferele cerebrale, cerebelul. Atunci cnd informatiile conduse sunt senzitive, caile lungi se numesc senzitive sau ascendente, iar cnd informatiile sunt motorii, caile lungi poarta numele de motorii sau descendente. Sensibilitatea este de mai multe feluri: exteroceptiva (din exteriorul corpului si anume termica, dureroasa, tactila-grosiera si tactila-fina), proprioceptiva (de la propriul corp - si anume de la muschi, oase si articulatii) si visceroceptiva (de la organele interne). II.4.2.1. Caile lungi ascendente transmit informatii culese de la receptori pna la nivelul centrilor nervosi. Sensibilitatea proprioceptiva poate fi constienta (ajunge la emisferele cerebrale) sau inconstienta (ajunge la cerebel).</p> <p>9</p> <p>Fiecare sensibilitate este condusa pe cai specifice, care au un anume traseu. Aceste cai sunt formate din doi sau trei neuroni care fac sinapsa ntre ei, conducnd informatia de la receptor si pna la centrii superiori.</p> <p>Plansa. 8. Cai ascendente de transmitere Sensibilitatea exteroceptiva termica si dureroasa are primul neuron n ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei spinarii si al III-lea neuron n talamus, o formatiune a diencefalului. Axonii neuronilor din coarnele posterioare ale maduvei trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice laterale. Sensibilitatea exteroceptiva tactila-grosiera are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei si al III-lea neuron n talamus. Axonii neuronilor din coarnele</p> <p>10</p> <p>posterioare trec n cordoanele anterioare ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice anterioare.</p> <p>Plansa. 9. Fascicule spinotalamice anterioare si laterale Sensibilitatea exteroceptiva tactila-fina si sensibilitatea proprioceptiva constienta au acelasi traseu: I neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n bulbul rahidian (primul segment al trunchiului cerebral) si al treilea n talamus. Axonii neuronilor din ganglionii spinali trec direct n cordoanele posterioare ale maduvei si au traseu ascendant spre bulb, formnd fasciculele spinobulbare (GollBurdach). Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei si al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei. Axonii neuronilor din coarnele posterioare trec n cordoanele laterale ale maduvei, formnd fasciculele spinocerebeloase Flechsig si Gowers. Sensibilitatea vegetativa are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, iar al IIlea n jumatatea posterioara a coarnelor laterale ale maduvei. Axonii neuronilor din coarnele laterale trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre hipotalamus, o alta formatiune a diencefalului. 11</p> <p>II.4.2.2. Caile lungi descendente Miscarea voluntara este declansata din centrii motori aflati n emisferele cerebrale. Informatia nervoasa are traseu descendent prin trunchiul cerebral si ajunge la motoneuronii somatici medulari pe caile piramidale (cortico-spinale). Caile care pornesc din emisfera cerebrala stnga controleaza jumatatea dreapta a corpului, iar cele din emisfera dreapta controleaza jumatatea stnga a corpului. Asa nct acestea se ncruciseaza: - la nivelul maduvei spinarii, formnd fasciculul piramidal direct, cu traseu prin cordoanele anterioare; - la nivelul trunchiului cerebral, formnd fasciculul piramidal ncrucisat, cu traseu prin cordoanele laterale. Axonii din aceste fascicule, dupa ce au ajuns n portiunea corespunzatoare organelor efectoare, intra n coarnele anterioare ale maduvei si fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Prin radacina anterioara a nervilor spinali axonii motoneuronilor se distribuie spre musculatura striata,declansnd contractia comandatade emisfere. O parte din fibrele fasciculelor piramidale se opresc n trunchiul cerebral (fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni, determinnd contractia muschilor capului si gtului. Impulsurile conduse prin caile piramidale determina miscari voluntare, fine, precise, care tin de ndemnare. Miscarile involuntare (stereotipurile) se refera la automatisme asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, mbracarea, alimentarea, unele stari emotionale, tonus postural. Aceste miscari sunt comandate de diferiti centri din emisferele cerebrale, dar mai ales din trunchiul cerebral. Neuronii au traseu descendent prin maduva spinarii, formeaza fascicule extrapiramidale si fac sinapsa, ca si cei din caile piramidale, cu motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei. III. TRUNCHIUL CEREBRAL Este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba, ca toate formatiunile din nevrax. Substanta cenusie se afla n interiorul trunchiului, sub forma de nuclei, iar substanta alba - pr...</p>