SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

  • Published on
    02-Jun-2018

  • View
    218

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    1/27

    Subiectul 1Presiunea dinamica de fund pd , se defineste ca fiind presiunea masurata la media

    perforaturilor cu sonda curgand.Presiunea masurata la suprafata in acest caz (in capul de eruptie) se numeste presiunedinamica de suprafata.

    Subiectul 2

    Presiunea statica de fund pc , se defineste ca fiind presiunea masurata la mediaperforaturilor cu sonda inchisa dupa ce aceasta se stabilizeaza (presiunea nu mai creste,atingand valoarea maxima). Este presiunea existenta pe conturul exterior al zonei dedrena de raza rcsi se mai numeste si presiune maxima de zacamant.

    Subiectul !

    "atia de solutie rs , se defineste ca fiind cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata

    intr#un metru cub de titei $mort% in anumite conditii de presiune si temperatura.Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima inm!&'m!.

    TN 2!,1* + tN - /pN 1-1!2* Pa 1,-1!2* 0 1-*&'m2 1,-1!2* bar

    Pentru conditii standard de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in Stm!'m!.

    Ts 2,1* + ts 1* /

    ps

    pN

    Subiectul 3

    4aca se considera 1m!de titei mort si gazele care#l insotesc, exprimate m!& sau Stm!,este evident ca actionand asupra acestui sistem prin marirea presiunii, o parte din gaze sedizolva in titei. 5arind in continuare presiunea la un moment dat intreaga cantitate degaze se dizolva in titei. Presiunea la care are loc acest fenomen se numeste presiune desaturatie psat. 6n termeni de zacamant presiunea de saturatie p sat, se defineste ca fiindpresiunea la care apar (ies din solutie) primele bule de gaze.

    Subiectul *

    "atia gaze#titeiRGT, se defineste ca fiind cantitatea totala de gaze (m !& sau Stm!)care insoteste 1 m!de titei mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei,impartind debitul de gaze produs 7g, la debitul de titei al sondei Qt.

    t

    g

    Q

    QRGT =

    Subiectul 8

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    2/27

    9actorul de volum al titeiului bt, reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii dezacamant 1m!de titei mort. 9actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente inzacamant sau in tevile de extractie.

    Subiectul

    9actorul de volum al titeiului bt, reprezinta volumul pe care il ocupa in conditii dezacamant 1m!de titei mort. 9actorul de volum are o valoare mai mare ca unitatea,datorita gazelor care intra in solutie in conditiile de presiune si temperatura existente inzacamant sau in tevile de extractie.

    Subiectul

    /oeficientul de volum bifazic u, se defineste ca fiind volumul pe care il ocupa la o

    presiune si temperatura data 1m

    !

    de titei mort impreuna cu gazele care#l insotesc. Prinurmare din volumul total de gaze asociate titeiului, o parte sunt dizolvate in solutie, iarcealalta se afla sub forma de gaze libere. "ezulta:

    u = bt+ Bg(RGT - rs)

    Bgeste factorul de volum al gazelor.

    Subiectul ;

    /urgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare

    decat presiunea de saturatie (p

    Performance "elationship) = figura 8.

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    4/27

    Fig. #.

    c$%st%tIPpp

    Q

    pp

    Qtg

    dc

    t

    dc

    t ==

    =

    =2

    2

    1

    1

    Subiectul 1!

    /urba de comportare a stratului poate fi determinata astfel:&. Se efectueaza o operatie de cercetare a sondei, in urma careia rezulta Qt" pcsipd.

    Se reprezinta grafic cele trei puncte si se traseaza curba de comportare a stratului./u autorul relatiei (!) se determina indicele de productivitate.

    '. 5etoda prezentata mai sus implica oprirea sondei din productie pentru

    determinarea lui pc. ?ceasta conduce la pierderi de productie si la costurisuplimentare. 5ai simplu curba de comportare poate fi trasata efectuand douaetalonari (sonda este lasata sa produca pe doua duze cu diametre diferite) in urmacarora rezulta doua seturi de perechi de valori Qt&" pd& si Qt'" pd'."eprezentandgrafic aceste perechi de valori se obtine curba caracteristica a stratului. @lterior sedeterminapcsiIP.

    Subiectul 13

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    5/27

    7t maxdebitul maxim de zacamant

    4aca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba decomportare a stratului si aceasta porneste de la unpc& pc, dar este paralela cu prima (A constant) = figura ,a inseamna ca avem de#a face cu o depletare (scadere a presiunii) azacamantului fara ca in urul sondei sa fi aparut o zona contaminata.

    4aca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare pcdar cu un unghiA1 B A # figura ,b inseamna ca nu avem de#a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cuo contaminare a zonei din urul gaurii de sonda care face caIPsa fie mai mic.

    4aca curba de comportare a stratului porneste de la o valoarepc& pcsi un unghi A1B A # figura ,c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in urul sondei aaparut o zona contaminata care face caIPsa fie mai mic.

    Subiectul 1*

    Echiparea sondei in dreptul startului productiv se face in functie de natura rocii dincare este constituit acesta si de gradul sau de consolidare. 6n acest sens exista doua cazuridistincte:

    # strate alcatuite din roci compacte bine consolidate cum ar fi gresiile, calcareledure etc.

    # strate alcatuite din roci slab consolidate sau neconsolidate (nisipuri).6n cazul stratelor alcatuite din roci compacte bine consolidate la care peretii gaurii de

    sonda sunt suficienti de rezistenti pentru a nu se surpa se poate adopta solutia ca stratuldeschis prin fora sa ramana netubat.

    Subiectul 18

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    6/27

    ?vantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:# sonda este prefecta dupa modul si gradul de deschidere:# suprafata mare de filtrare si in consecinta producerea unor debite mari de

    fluide# la saparea stratelor productive cu presiuni mici exista posibilitatea folosirii

    fluidelor de fora cu densitate mica (stratele de deasupra fiind izolate)# se creeaza conditii favorabile introducerii filtrelor impachetate cu pietris# se reduc cheltuielile legate de tubarea, cimentarea si perforarea sondei

    4ezavantaele acestei scheme de echipare sunt urmatoarele:# creste durata de sapare a sondei# nu permite exploatarea selectiva si separata atunci cand avem un complex de

    strate productive# imposibilitatea realizarii unor tratamente de stimulare selective in cazul in

    care exista un complex de strate productive# imposibilitatea realizarii unui ecran impermeabil in calea gazelor sau a apei,

    daca exista cap de gaze sau apa de talpa# curatiri dese ale sondei in timpul exploatarii, datorita deprinderii fragmentelor

    de roca de pe peretii gaurii de sonda.

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    7/27

    ?vantaele acestei scheme sunt:# scurtarea duratei de sapare a sondei

    # permite exploatarea selectiva si separata a stratelor productive# permite realizarea unor tratamente de stimulare selective ale stratelor# permite izolarea apei de talpa si a gazelor din cupola de gaze prin cimentarea

    sub presiune.4ezavantaele acestei scheme sunt:

    # nu se cunoaste precis numarul de gloante care strabat coloana si inelul deciment

    # nu se poate realiza un numar mare de perforaturi deoarece se micsoreazarezistenta coloanei

    sonda este imperfecta dupa modul si gradul de deschidere.

    Subiectul 1

    Exploatarea sondelor cu un procent ridicat de suspensii solide (peste -,2 C) in fluideleextrase la suprafata conduce la aparitia unor fenomene nedorite si anume: = scaderea productivitatii sondelor datorita:

    D formarii unor dopuri de nisip in coloana de exploatare sau in garnitura detevi de extractieD intreruperii temporare a procesului de extractie pentru eliberareaintervalului perforat sau degaarea dopurilor din garnitura de tevi deextractie

    = deteriorarea prin eroziune a echipamentului de fund si de suprafata

    = intreruperea partiala sau totala a afluxului in gaura de sonda prin daramarea intercalatiilor sau a capacului marnos aferent formatiei productive. 9ormarea unorcaverne si prabusirea acoperisului stratului productiv pot conduce la blocareaperforaturilor precum si la ovalizarea sau deplasarea coloanei de exploatare, in asa felincat sonda sa fie scoasa complet din exploatare. 4e asemenea, prin surparea acoperisuluise pot deschide stratele acvifere superioare, apele patrunzand in stratul productiv. = umplerea progresiva cu nisip a sistemului de colectare si de masura de lasuprafata (conducte, rezervoare de etalonare si de depozitare etc.)

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    8/27

    Subiectul 1

    9actorii care concura la declansarea viiturilor de nisip pot avea, in functie de natura

    acestora, fie un caracter obiectiv, fie un caracter subiectiv. ?stfel, dintre factorii cu caracter obiectiv se enumera :gradul de consolidare alrocii magazin, inclinarea stratelor, vascozitatea fluidelor din zacamant si respectiv,presiunea de fund.

    a factorii cu caracter obiectiv mentionati anterior, care actioneaza in directiadeclansarii si mentinerii viiturilor de nisip, se pot alatura si alti factori, dar de aceasta data, cucaracter subiectiv, dupa cum urmeaza:

    # alterarea permeabilitatii zonei din urul gaurii de sonda prin folosireaunor fluide de traversare neadecvate (deteriorarea permeabilitatii zoneidin urul gaurii de sonda in timpul foraului datorita contaminarii cufluidul de fora sau cu filtratul acestuia)

    # executarea necorespunzatoare a cimentarii coloanei de exploatare, inspecial in dreptul stratelor productive# perforarea nesatisfacatoare din punctul de vedere al uniformitatii,

    penetrabilitatii si a suprafetei de comunicare cu stratul# realizarea unor presiuni diferentiale mult prea mari in timpul operatiilor

    de punere in productie# exploatarea fortata a sondelor# deteriorarea liantului matricei ca urmare a executarii unor operatii

    repetate de stimulare a afluxului

    Subiectul 1;

    5ecanismul producerii viiturilor de nisipPentru a explica mecanismul producerii viiturilor de nisip s#au emis mai multe

    ipoteze dintre care doar trei par a fi mai importante si anume:D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelorde nisip este slaba, iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentialastrat#sonda mare

    D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei desinclinal care dizolva materialul de cimentare a granulelor de nisip (fenomen careare loc in prezenta apei existente in momentul sedimentarii nisipului, apa a careicompozitie este diferita de cea a apei de sinclinal)D deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii dezacamant, care are ca rezultat tasarea stratelor si distrugerea materialului decimentare.

    Subiectul 2-

    5etodele cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainatate, in scopul controluluinisipului, se pot grupa in:

    # metode mecanice

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    9/27

    # metode chimice# metode combinate.

    6ndiferent de metoda, rolul de limitator al migrarii particulelor solide din formatiaproductiva il indeplineste un ecran filtrant artificial, format dintr#un nisip de cuart cu ogranulatie controlata, plasat la nivelul formatiei productive si mentinut la randul sau, fie

    printr#un liant de natura chimica (rasina), fie printr#un filtru metalic.Subiectul 21

    4intre metodele aplicate la scara mondiala in scopul controlului nisipului, metodelemecanice inregistreaza o frecventa in aplicare, cu mult superioara frecventei aferentetuturor celorlalte metode proprii acestui domeniu.5etodele mecanice sunt:

    6nectia conventionala de nisip de cuart in stratul productive @tilizarea filtrelor metalice:

    1. 9iltre cu orificii

    2. 9iltre cu slituri (fante) 9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine latractiune, iar cele cu fante transversale la presiune exterioara.!. 9iltre cu infasurare de sarma

    Echiparea sondei cu un filtru metalic impachetat cu pietris in gaura de sondalargita din timpul foraului sau in coloana cu precompactare in spateleperforaturilor (gravel # pacFing).

    Subiectul 22

    9iltre cu slituri (fante) .Se construiesc din burlane de tuba sau tevi de extractie in care sepractica niste deschideri dreptunghiulare numite slituri sau fante, dispuse longitudinal sau

    transversal pe suprafata burlanului (fig. 1. ).9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fantetransversale la presiune exterioara.

    Fig. &. Fitru cu situri

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    10/27

    Sliturile se executa prin frezare cu freze circulare, prin taiere cu flacaraoxiacetilenica sau eroziune anodomecanica.

    Subiectul 2!

    9iltrele cu fante longitudinale rezista mai bine la tractiune, iar cele cu fantetransversale la presiune exterioara.

    Subiectul 23

    9iltre cu infasurare de sarma.?cestea sunt confectionate din filtre cu orificiicirculare sau filtre cu slituri mai mari, pe suprafata carora se sudeaza, in lungulgeneratoarelor, niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentruinfasurarea in exterior a unei sarme de otel, nichel sau bronz (fig. 2. ).

    Fig. '. Fitru cu i%!asurar* d* sara

    4istanta intre spire, t, se ia ca si in cazul filtrelor cu slituri.6n prezent, pe plan mondial, se folosesc filtre cu infasurare de sarma canfectionate

    in totalitate din materiale inox.

    Subiectul 2*

    /ele mai bune rezultate se obtin prin folosirea sarmei cu sectiune trapezoidala,care realizeaza deschideri divergente spre interiorul burlanului, creind acel $spatiu defuga% pentru granulele de nisip.

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem2 2

    11/27

    Subiectul 28

    Efectul montarii unui filtru

    Fig. 3. ,!*ctu $%tarii u%ui !itru

    6n momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fiantrenate din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea indeschiderea filtrului = figura !.Granulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu#se in fata deschiderii filtruluiformeaza aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se aseaza in modgradat (fractii cu dimensiuni din ce in ce mai mici) pe masura ce creste distanta de laperetele filtrului.

    Explicatia acestei antrenari selective consta in faptul ca viteza de curgere estemaxima in urul gaurii de sonda. "ezulta ca in aceasta zona va fi antrenata o gama maimare de granule de nisip. Pe masura departarii de sonda viteza scade, ceea ce face caantrenarea nisipului sa fie mai redusa. P$dir*a granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora inmod gradat, conduce la formarea asa numitei b$t* stabi*respectiv a unui filtru naturalcu efect de retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda. Permeabilitatea in aceasta zona este mult mai mare fata de permeabilitatea initialaa rocii datorita reducerii rezistentelor la curgere.

    Subiectul 2

    4imensionarea filtrelor metalice

    Pentru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre/oberleH.

    Parametrul care se ia ca baza de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cufractiile de dimensiuni mai mici reprezinta ;-C din greutatea probei analizata

  • 8/11/2019 SUBIECTE + rezolvare extractie sem...