SUBSTANTIVUL italian

  • Published on
    01-Jul-2015

  • View
    80

  • Download
    14

Embed Size (px)

Transcript

<p>SUBSTANTIVUL - italiana (Il nome) 21. Substantivul este o parte de vorbire flexibila. In lantul vorbirii substantivul poate indeplini orice functie sintactica. Din punct de vedere semantic substantivul se caracterizeaza prin posibilitatea de a denumi fiinte, obiecte, notiuni abstracte, fenomene ale naturii. Substantivul este o parte de vorbire principala care poate primi determinanti (articole, adjective) si poate fi substituita prin pronume. Substantivele se pot clasifica din mai multe puncte de vede re. Impartirea substantivelor in concrete, (cele care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii percepute cu ajutorul simturilor) si abstracte (cele care denumesc concepte, stari sau actiuni) are la baza un criteriu semantic. In unele cazuri insa, este greu de stabilit daca un substantiv este concret sau abstract (de ex. sconfitta infrangere). Pe de alta parte toate cuvintele din limba sunt intr-o anumita masura abstracte intrucat implica un grad de generalizare. Din punct de vedere gramatical, dist inctia concret-abstract nu este relevanta. Clasificarea substantivelor in nume proprii (care individualizeaza o fiinta sau un lucru in cadrul unei categorii) si nume comune (care denumesc categoria) are la baza tot un criteriu semantic. Acestei clasificari ii corespunde insa un comportament gramatical diferit uneori, deci, cel putin in unele cazuri ea este relevanta. GENUL SUBSTANTIVELOR 22. In limba italiana exista doua genuri gramaticale: masculinul si femininul. In cadrul categoriei substantivelor animate' genul gramatical corespunde in linii mari genului natural. Substantivele inanimate' se repartizeaza intre cele doua genuri gramaticale fara sa existe o motivare semantica. Astfel tappeto (covor), cappello (palarie), bosco (padure) sunt masculine, testa (cap), matita (creion), foglia (frunza) sunt feminine. Genul gramatical se manifesta in acord cu determinantii substantivului din cadrul grupului nominal, cu adjectivul sau substantivul din cadrul predicatului nominal, cu parti cipiul verbului la timpurile compuse formate cu auxiliarul essere: Il tuo tappeto bello (Covorul tau este frumos); Questo tappeto stato lavorato da (Acest covor a fost lucrat de catre).1</p> <p> 23. Genul substantivelor dupa terminatie. In multe cazuri genul gramatical poate fi dedus dupa terminatie: a) Substantivele care se termina in -o sunt in marea majoritate a cazurilor, masculine: ragazzo (baiat), muro (zid), fuoco (foc), quaderno (caiet). Fac exceptie mano (mana), radio (radio), dinamo (dinam), eco (ecou) care sunt feminine. De asemenea sunt feminine substantivele foto (fotografie), moto (motocicleta), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri ale substantivelor fotografia, motocicletta, automobile. b) Substantivele care se termina in -a sunt in general feminine: donna (femeie), casa (casa), cartella (servieta), montagna (munte). Fac exceptie cateva substantive de origine greaca care se termina in -ta sau -ma: atleta 1 (atlet), despota (despot), patriota1 (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet), assioma (axioma), clima (clima), dogma (dogma), dramma (drama), emblema (emblema), enigma (enigma), panorama (panorama), poema (poem), problema (problema), proclama (proclamatie), programma (program), sistema (sistem), schema (schema), telegramma (telegrama), tema (tema), teorema (teorema), care sunt masculine. Cinema (cinematograf) este de asemenea masculin, dar aici avem de-a face cu o abreviere a substantivului cinematografo.1</p> <p>Poate fi si feminin cand se refera la o persoana de sex feminin.</p> <p>Sunt de asemenea masculine substantivele care se termina in sufixele -ista si -cida: autista (sofer), artista (artist), comunista (comunist), farmacista (farmacist), pianista (pianist), turista (turist), omicida (ucigas), matricida (ucigas de mama). Cand se refe ra la persoane de sex feminin, aceste substantive sunt feminine, si sunt regulate. La plural ele se deosebesc ( 27, 28).1</p> <p>Sunt feminine cand se refera la persoane de sex feminin.</p> <p>Alte substantive masculine terminate in -a: belga 1 (belgian), collega1 (coleg), duca (duce), monarca (monarh), papa (papa), patriarca (patriarh), boia (calau), vaglia (titlu de credit), paria (paria), (non)nulla (nimic, fleac), capoccia (sef). c) Substantivele care se termina in -e pot fi atat masculine cat si feminine. De exemplu: padre (tata), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre (mama), arte (arta, mestesug), chiave (cheie) sunt feminine. Terminatia -e nu poate fi deci socotita un</p> <p>2</p> <p>criteriu pentru deducerea genului. Totusi cateva sufixe lexicale specifice masculi nului sau femininului si care se termina in -e pot indica genul. Astfel sunt masculine substantivele care se termina in: -ore: ardore (ardoare), calore (caldura), colore (culoare), dolore (durere), favore (favoare), fiore (floare), odore (miros), onore (onoare), rancore (ranchiuna, ura), rigore (rigoare), stupore (uimire), sudore (sudoare), vapore (abur), valore (valoare), terrore (teroare). Tot aici se incadreaza substantivele care indica nume de agent terminate in tore sau -sore: lavoratore (lucrator), pittore (pictor), difensore (aparator). -one: bastione (bastion), mattone (caramida), dormiglione (somnoros), brontolone (morocanos). Face exceptie canzone (cantec) care este feminin. -ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale (far), locale (local), pedale (pedala), pugnale (pumnal), ospedale (spital), scaffale (dulap cu rafturi), segnale (semnal), stivale (cizma), tribunale (tribunal). Fac exceptie cambiale (polita), capitale (capitala), finale (finala, terminatie), morale (morala), paternale (dojana), spirale (spirala) care sunt feminine. Ele sunt de fapt adjective substantivate care au luat genul substantivului alaturi de care se foloseau de obicei: la lettera cambiale (di cambio), la predica paternale, la scienza morale, la linea spirale, la parte finale, la citt capitale. -ile: barile (butoias), canile (cusca cainelui), campanile (clopotnita), cortile (curte), fienile (fanar), fucile (pusca), sedile (scaun). -ule: grembiule (sort), padule (baltoaca). Sunt feminine substantivele care se termina in sufixele: -ione: azione (actiune), dimostrazione (demonstratie), opinione (opinie), questione (chestiune, problema), ragione (judecata, motiv), riunione (reuniune). Fac exceptie rione (raion), prigione (prizonier, termen poetic). -aggine, -ig(g)ine, -ug(g)ine: sfacciataggine (neobrazare), stupi-daggine (prostie), vertigine (ameteala), ruggine (rugina).</p> <p>3</p> <p>-trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictorita), automotrice (loco-motiva Diesel), lavatrice (masina de spalat rufe), attrice (actrita). d) Substantivele care se termina in -i pot fi atat masculine cat si feminine. De exemplu brindisi (toast), d (zi) sunt masculine. Foarte multe insa, de origine greaca, sunt feminine: analisi (analiza), enfasi (emfaza), estasi (extaz), crisi (criza), diagnosi (diagnostic), ipotesi (ipoteza), metamorfosi (metamorfoza), oasi (oaza), sintesi (sinteza). Eclissi (eclipsa) este feminin, uneori insa este folosit si cu acord in masculin. e) Substantivele care se termina in vocala accentuata (parole tronche) pot fi atat masculine cat si feminine. Astfel caff (cafea; cafenea), caucci (cauciuc), fall (foc; faclie), gioved (joi), sunt masculine; trib este feminin. Substantivele care se termina insa in -t sau -t sunt feminine: bont (bunatate), citt (oras), curiosit (curiozitate), felicit (fericire), novit (noutate), onest (onestitate); giovent (tineret), schiavit (sclavie), servit (servitute), virt (virtute). Face exceptie podest (primar) care este masculin. f) Substantivele care se termina in consoana sunt masculine: album (album), camion (camion), film (film), lapis (creion), sport (sport), tram (tramvai). 24. Genul substantivelor dupa sens. Dupa cum am mai aratat, genul gramatical corespunde in linii mari genului natural, in cadrul ca tegoriei inanimat' genul gramatical in general nu poate fi stabilit. Exista totusi grupuri de substantive din aceeasi sfera semantica care se caracterizeaza printr-un anumit gen gramatical. Normele pe care le dam mai jos nu acopera desigur decat o mica parte din substantivele limbii italiene si in acelasi timp prezinta multe exceptii. 1. Sunt de genul masculin: a. Substantive care denumesc fiinte de sex masculin: padre (tata), nipote1 (nepot), cavallo (cal). Fac exceptie birba (lichea, pungas), guida (ghid, calauza), recluta (recrut), sentinella (santinela), spia (spion) care, desi se refera in general la persoane de sex masculin si feminin, formal sunt de genul feminin.1</p> <p>Cand se refera la o persoana de sex feminin este feminin: la nipote (nepoata).</p> <p>4</p> <p>b. Substantivele care denumesc arbori: abete (brad), ciliegio (cires), melo (mar), noce (nuc), pero (par), pesco (piersic). Fac exceptie quercia (stejar), palma (palmier), vite (vitade-vie), care sunt feminine. c. Substantivele care denumesc metale sau aliaje: oro (aur), argento (argint), bronzo (bronz), ferro (fier), piombo (plumb), platino (platina), rame (arama), zinco (zinc). d. Substantivele care denumesc punctele cardinale: nord, settentrione (nord), sud, mezzogiorno, meridiane (sud), est, levante, oriente (est), ovest, occidente, ponente (vest). e. Substantivele care denumesc lunile si zilele: gennaio (ianuarie), settembre (septembrie); marted (marti), venerd (vineri), sabato (sambata). Face exceptie domenica (duminica) care este feminin. f. Substantivele, nume proprii, care denumesc:</p> <p>munti: l'Imalaia (Himalaia), il Brennero (Brenner), gli Appennini (Apeninii), i Pirenei (Pirineii). Fac exceptie le Alpi (Alpii), le Ande (Anzii), le Cevenne (Cevenii). rauri si fluvii: il Po (Padul), il Tevere (Tibrul), il Reno (Rinul), il Danubio (Dunarea), il Tamigi (Tamisa), il Volga (Volga). Fac exceptie la Senna (Sena), la Loira (Loara), la Sava (Sava), la Drava (Drava). lacuri: il Garda (Garda), il Bolsena (Bolsena), il Trasimeno (Trasimen). 2. Sunt de genul feminin: a. Substantive care denumesc fiinte de sex feminin: madre (mama), nipote (nepoata), leonessa (leoaica). Fac exceptie cateva substantive care, desi se refera la persoane de sex feminin, sunt masculine: il soprano (soprana), il mezzosoprano (mezosoprana). b. Substantive care denumesc fructe: ciliegia (cireasa), mela (mar), noce (nuca), pera (para), pesca (piersica), uva (struguri). Fac exceptie substantivele fico (smochin; smochina), lampone (zmeur; zmeura), limone (lamai; lamaie), ananasso (ananas), mirtillo (afin; afina), ribes (coacaz; coacaza) care denumesc atat arborele, planta cat si fructul, si care sunt masculine.</p> <p>5</p> <p>c. Substantive care denumesc stiinte: chimica (chimie), fisica (fizica), linguistica (lingvistica), matematica (matematica), psicologia (psihologie), storia (istorie). d. Substantive care denumesc continente, tari, provin cii, regiuni, orase, insule: Europa, America, Asia, Italia, Romania, Spagna, Argentina, Lombardia, Emilia, Baviera (Bavaria), Napoli, Milano, Roma, Bologna, Parigi, Bucarest, Sicilia, Sardegna, Corsica, Malta. Exista insa multe exceptii: Belgio (Belgia), Brasile (Brazilia), Cile (Chile), Canada, Per, Giappone (Japonia), Egitto (Egipt), Portogallo (Portugalia), Venezuela, Uruguay, Piemonte, Veneto, Cairo, Madagascar. 3. In categoria substantivelor care denumesc animale in general nu se face distinctia de sex si deci genul gramatical nu corespunde unui gen natural decat in putine cazuri. Ex.: gatto (motan); gatta (pisica). Gatta insa se foloseste numai cand se face referire la sex (si in unele proverbe), in celelalte cazuri se foloseste gatto indiferent de genul natural. Cateva substantive au o singura forma, dar pot sa fie de ambele genuri, fara insa ca genul gramatical sa corespunda genului natural. Ex.: il lepre si la lepre (iepure), il tigre si la tigre (tigru), il serpe si la serpe (sarpe); in general se foloseste mai mult una din cele doua forme. Pentru o serie de animale exista forme diferite pentru cele doua genuri: bue (bou), toro (taur), vacca (vaca), mucca (vaca de lapte), montone (berbec), pecora (oaie). Pentru cea mai mare parte insa exista un si ngur substantiv, cu o singura forma, fie numai masculina, fie numai feminina, care se foloseste indiferent de genul natural. Atunci cand trebuie indicat sexul se adauga maschio (mascul) sau femmina (femela). De ex.: un cardellino femmina sau la femmina del cardellino (un sticlete femela), il maschio della iena sau la iena maschio (o hiena mascul). 4. Literele alfabetului sunt substantive care se pot folosi atat ca masculine cat si, mai frecvent, ca feminine. Astfel se spune un ci (un c) sau una ci; doppio pi sau doppia pi (dublu p). FORMAREA FEMININULUI SUBSTANTIVELOR Nu toate substantivele care denumesc fiinte pot marca cu mijloace gramaticale opozitia de gen natural. Pentru multe profesii nu exista o forma pentru feminin.6</p> <p>De multe ori pentru cele doua genuri exista forme lexi cale cu totul diferite: padre (tata) madre (mama); fratello (frate) sorella (sora); montone (berbec) pecora (oaie) etc. Atunci cand opozitia de gen se marcheaza cu mijloace gramaticale terminatia formei de feminin nu depinde, de cele mai multe ori, de terminatia formei de masculin si de aceea la formarea femininului se recomanda verificarea cu dictionarul. O serie de substantive masculine, comune si proprii, terminate in -o, -e sau -i fac femininul in -a: ragazzo (baiat) ragazza (fata), cuoco (bucatar) cuoca (bucatareasa), dio (zeu) dea (zeita), Carlo Carla, signore (domn) signora (doamna), padrone (stapan) padrona (stapana), Giuseppe Giuseppa, Giovanni Giovanna. Unele substantive masculine terminate in -o sau -e formeaza femininul cu ajutorul sufixului -essa: medico (doctor) medichessa (doctorita), studente (student) studentessa (studenta), dottore (doctor) dottoressa (doctor), professore (profesor) professoressa (profesoara), conte (conte) contessa (contesa), a(b)bate (abate) (ab)badessa (stareta). Tot cu ajutorul sufixului -essa formeaza femininul unele substantive care la masculin se termina in -a: poeta (poet) poetessa (poeta), duca (duce) duchessa (ducesa), papa (papa) papessa (papesa). Femininul de la podest (primar) este podestaressa (primareasa). Substantivele masculine formate cu ajutorul sufixului -tore formeaza femininul cu sufixul -trice: imperatore (imparat) imperatrice (imparateasa), scrittore (scriitor) scrittrice (scriitoare), attore (actor) attrice (actrita). Substantivul possessore (posesor) face la feminin posseditrice (posesoare) iar difensore (aparator) face la feminin difenditrice (aparatoare); exista si forma difensora in limbaj familiar. O serie de substantive masculine terminate in -a si toate substantivele terminate in ista sau -cida au aceeasi forma pentru feminin: il belga (belgian) la belga (belgiana), il collega (coleg) la collega (colega), l'atleta (atlet) l'atleta (atleta), il patriota (patriot) la patriota (patriota), il pianista (pianist) la pianista (pianista), il violinista (violonist) la violinista (violonista), il fratricida (ucigas de fr...</p>