Suport CURS Ecotoxicologie 2010

  • Published on
    20-Oct-2015

  • View
    58

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Suport curs ecotoxiclogie

Transcript

Strategii de afaceri

SUPORT DE CURS

ANUL I

Semestrul 2Cluj Napoca

2010CUPRINS:

cap.1. Sanatatea si epidemiologia mediului6

Cap.2 ASPECTE privind MODALITATI DE EVALUARE A EXPUNERII13

CAp. 3. Metale grele: PLUMBUL SI CADMIUL 23

Cap. 4. POLUANTI ATMOSFERICI IRITANTI44

CAP. 5. Solventii organici90

CAP. 6. CIANURI106

CAP. 7. MARKETING SOCIAL

Cap.1. Sanatatea si epidemiologia mediului

In fiecare an se elimina in mediul inconjurator cateva sute de substante noi care vin sa mareasca gama miilor de chimicale si a milioanelor de de mixturi deja existente si a formulelor si complexelor utilizate in scop comercial. Nu exista nici o indoiala ca unele substante reprezinta un pericol pentru starea de sanatate ca urmare a producerii, depozitarii utilizarii si distrugerii acestora. Diversitatea lor mare face ca sa le intalnim practic la tot pasul vietii noastre cotidiene, cresterea numarului si a combinatiilor posibile dintre ele reprezentand un risc potential pentru starea de sanatate a populatiei.

Practicile industriale, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, produc efecte adverse asupra mediului si sanatatii atat prin eliberarea de poluanti in aer si apa cat si prin generarea, producerea de deseuri periculoase. In general, populatia din tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu riscuri mari privind starea de sanatate comparativ cu tarile dezvoltate, urmare a expunerii mari la chimicale toxice si rate mai crescute ale accidentelor (16).

Emisiile industriale polueaza multe rauri, lacuri, terenuri, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, unde controlul poluarii are foarte rar. Neluarea unor masuri si decizii care sa reduca poluarea si numarul de accidente majore, cum ar fi eliberarea masiva de xenobiotice in mediul ambiant, conduce la dezvoltarea de efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. Prin acordarea unei atentii adecvate mijloacelor de preventie si protectie, se pot controla nivelele de expunere la contaminantii toxici si sriscurile pentru sanatate (13,16).

Numai in cateva din tarile in curs de dezvoltare unele industrii cu pericol potential pentru mediu si sanatate sunt situate in afara zonelor cu densitate mare a populatiei. In Romania se acorda o imporatanta mult prea mica depozitarii in locuri controlate de reziduuri industriale periculoase si deseuri comerciale, ducand practic la lipsa implementarii preventiei pentru expunerea umana. Exista o lipsa serioasa de date cantitative in ceea ce priveste relatia dintre unii agenti poluanti din mediu si efectele asupra starii de sanatate. Este deosebit de dificil sa se stabileasca o relatie intre emisiile industriale, mai ales expunerea de lunga durata si la concentratii mici ale acestora si sanatatea populatiei generale. Acest aspect se datoreaza mai ales implicarii unor factori care vin in completarea poluarii industriale (9,13,16).

Trebuie amintit si rolul important al urbanizarii care de obicei este asociat cu dezvoltarea unei economii mai productive si poate sa aduca beneficii majore pentru sanatate si mediu. Ca urmare a concentrarii populatiei si activitatilor apar costuri mai mici legate de aprovizionarea cu apa si serviciile de sanatate, igiena, colectarea si tratarea deseurilor populatiei si a celor comerciale (9,16).

In alte tari, inclusiv Romania, lipsa unei infrastructuri adecvate, a existentei unor servicii care sa asigure controlul poluarii, a problemelor de mediu si sanatate, face ca aceste costuri sa fie mult mai mari si de fapt sa fie transferate in domeniul de mediu si sanatate. Mai recent se resimte o crestere mare a constientizarii si intelegerii oamenilor fata de pericolul legat de expunerea la agentii fizici si chimici din mediu care pot sa afecteze sanatatea populatiei (5,16).

Anamneza sanatatii mediului este fundamentala in evaluarea efectelor asupra starii de sanatate asociate expunerii la agentii fizici si chimici din mediul inconjurator. Cu alte cuvinte, acestea trebuie sa faca parte din anamneza medicala. Scopul este de a diagnostica si trata bolile de mediu, preveni aparitia unor asemenea probleme prin identificarea pericolelor de mediu, consilia pacientii in ceea ce priveste dezvoltarea unor comportamente preventive, descoperii relatii noi intre expunere si boala (7).

Realizarea acestor deziderate necesita un sistem foarte bine pus la punct, mai ales din punct de vedere al resurselor umane si al comunicarii cu alte sectoare interdisciplinare. Trebuie pus accentul pe relatia dintre expunerea la agentii din mediu si sanatatea pacientilor. Simptomele si bolile trebuie evaluate in termenii expunerii prezenta si trecute la agentii din mediu, iar sursele de expunere trebuie analizate in termenii impactului acestora asupra starii de sanatate (9,13,16).

Este necesar un fond de cunostiinte pentru a cerceta bolile relationate mediului, iar acest lucru se poate realiza numai in echipa. Acest porces este un proces continuu, el trebuie imbunatatit la nivel national cu scopul intelegerii mai exacte vizavi de masurile si deciziile care trebuie implementate in domeniul vast al sanatatii mediului. Exista trei aspecte generale care trebuie luate in considerare: 1) incorporarea mediului si sanatatii intr-o politica macroeconomica; 2) analiza de cost beneficiu; 3) asistenta primara de sanatatea mediului. Cele doua din urma asigura o intelegere mai buna vizavi de includerea sanatatii mediului in decizii si programe de investitii in ceea ce priveste formularea si implementarea acestora.

Asistenta primara de sanatatea mediului este un concept utilizat de factorii de decizie in elaborarea si implementarea de proiecte noi. Dezvoltat ca si o metodologie care sa promoveze dezvoltarea durabila la nivel comunitar, este de fapt un proces prin care grupuri locale sau comunitati se organizeaza ele insele, uneori cu sprijin din afara acestora, cu scopul de a-si utiliza cunostiintele si capacitatile lor pentru imbunatatirea si ingrijirea resurselor naturale si de mediu si in acelasi timp satisfacerea necesitatilor vietii cotidiene. De fapt, acest concept vine sa completeze asistenta medicala primara prin focalizarea atentiei asupra managementului resurselor naturale intelegand o promovare simultana a imbunatatirii starii de sanantate si durabilitate a mediului (17). O veriga importanta a acestui proces este reprezentata de epidemiologia mediului, parte integranta a evaluarii riscului. Evaluarea riscului in expunerea deliberata si/sau accidentala la diferitele substante eliberate in mediu este o conditie in dezvoltarea strategiei controlului poluarii si a protectiei sanatatii publice. Evaluarea riscului si utilizarea lui sunt termeni care descriu activitatile fundamentale implicate in controlul mediului si protectia pentru sanatatea populatiei. Evaluarea riscului este o activitate care apartine cercetatorilor care au competenta de a stabili care sunt problemele aparute in starea de sanatate a populatiei expuse la diferite noxe. Decizia in legatura cu modul de rezolvare a acestor probleme face parte din managementul riscului si apartine altor persoane (1,9,15).

Evaluarea riscului cuprinde urmatoarele patru etape: 1) identificarea pericolului; 2) evaluarea expunerii; 3) evaluarea relatiei doza-efect sau estimarea riscului; 4) caracterizarea riscului. Identificarea pericolului se poate realiza prin studii epidemiologice, teste pe animale de experienta si teste in vitro, structuri chimice similare sau activitati biochimice. Studiile epidemiologice au la baza conceptul de epidemiologie de mediu. Epidemiologia de mediu este stiinta care studiaza efectele produse de poluarea mediului asupra starii de sanatate a omului utilizand metode epidemiologice. S-a mers pana acolo incat s-a creat o noua metodologie numita "Epidemiologia Poluarii Aerului" si aceasta datorita faptului ca exista diferente majore intre unele principii de baza ale epidemiologiei mediului si epidemiologiei poluarii aerului (2,7,10,14). Este unanim acceptat ca epidemiologia este o metodologie nu o specialitate. Este o metoda utilizata de un spectru foarte larg de domenii/specialitati, de la economie la medicina, cu scopul de a obtine date referitoare la anumite relatii intre diferite fenomene, cum sunt bani investiti-profituri-cheltuieli de mediu, boli-expunere la agenti din mediu, etc. (7,9).

Studiile epidemiologice se clasifica dupa cum urmeaza: 1) Studii experimentale si semiexperimentale; 2) Studii geografice sau spatiale utilizand date agregate; 3) Studii temporale utilzand date agregate; 4) Studii transversale numitele si cross-sectional; 5) Studii "panel"; 6) Studii de cohorta; 7) Studii caz-control. Clasificarea se bazeaza pe distinctia dintre utilizarea datelor agregate de mediu si sanatate (studii geografice, studii temporale) fata de cele individuale de expunere si efecte (studii transversale, studii panel, studii de cohorta, studii caz-control), prevalentei bolilor relationate mediului (studii transversale) fata de incidenta acestora (studii panel, studii de cohorta) si prin selectia initiala si clasificarea populatiei studiate pe baza expunerii (studii de cohorta) fata de efecte (studii caz-control). Se admite ca putine studii de mediu si sanatate efectuate pana in momentul de fata intra sub incidenta unui singur model si in acelasi timp un studiu poate fi inclus intr-un model diferit cand este vazut din perspective diferite (7,8,10).

Studiile experimentale si semiexperimentale nu fac obiectul acestui material. Studiile geografice sau spatiale utilizand date agregate se mai numesc si studii ecologice. Studiile ecologice se carcterizeaza prin faptul ca in loc de individ unitatea de observatie si analiza este reprezentata de un grup. Un asemenea grup poate fi identificat ca si o arie (ex. regiune miniera, vecinatatea unei intreprinderi), scoala, intreprindere, etc. In general se utilizeaza date despre starea de sanatate deja inregistrate (morbiditate, adesea mortalitate). Datele legate de expunere sunt in general agregate si indirecte (ex. emisii/imisii pe unitate de suprafata sau volum). Datorita faptului ca utilizeaza date deja existente costul acestor studii este in general scazut. In acelasi timp asociatiile dintre datele agregate de expunere si datele agregate de sanatate sunt dificil de interpretat in ceea ce inseamna etiologia procesului la nivel individual. De aceea, o asociere la nivel agregat nu inseamna o asociere la nivel individual (ex.bronsita cronica asociata agentilor iritanti). Mai mult decat atat, in studiile care utilizeaza date agregate este dificil sa se urmareasca factorii de eroare. Cu toate ca rezultatele acestor studii nu sunt foarte apreciate in cadrul epidemiologiei de mediu analitice, sunt foarte folositoare pentru scopuri descriptive si pot reprezenta o cale usoara si ieftina in generarea de ipoteze sau identificarea unor zone sau grupuri cu nivel scazut al starii de sanatate asociat unor expuneri la genti din mediu (7).

Studiile ecologice utilizand date geografice agregate sunt probabil cele mai publicate studii de sanatatea mediului. Date brute de sanatate din zone cu poluare intensa sunt comparate cu date de sanatate din zone martor, presupuse a fi curate sau mai putin poluate. Uneori se compara mai mult de doua zone geografice, caz in care clasificarea expunerii se face pe baza datelor existente de calitatea mediului. Diferentele dintre starea de sanatate intre diferitele zone sunt atribuite poluarii mediului, facandu-se prezumtia ca populatia din diferite zone este similara in ceea ce priveste toti factorii relevanti, o prezumtie de obicei neverificata si neverificabila tinand cont de datele existente. Cand se compara un numar de zone suficient de mare, poate deveni posibila ajustarea datelor agregate pentru factori de confuzie. In general, numarul de zone comparate este mic, astfel, desi populatia de unde s-au cules datele agregate este mare, puterea statistica a studiului este redusa. S-au publicat putine studii care au utilizat date geografice agregate, studii care sa raspunda de fapt modelului spatial. Chiar si in cazul studiilor descriptive, catagrafia bolilor relationate mediului, acest lucru este rar intalnit. De aceea, analiza spatiala si aplatizarea Bayesian poate fi o cerinta inaintea interpretarii datelor agregate (7,10,1).

Studiile temporale utilizand date agregate se mai numesc si studii seriate in timp sau time-series. De obicei sunt utilizate in epidemiologia mediului pentru a studia asocierea temporala intre calitatea mediului (ex. calitatea aerului ambiental) si date agregate de sanatate. Efectele pe sanatate pot fi reprezentate de mortalitatea zilnica, date zilnice legate de spitalizari, etc. Astfel, chiar si la costuri relativ mici se pot pune in evidenta chiar si asocieri care au o putere statistica relativ mare. Metode de analiza prin regresie legate de gradele dintre succesiunea observatiilor sunt necesare in procerea datelor in cadrul acestor studii. Dezavantajul studiilor ecologice, care utilizeaza date agregate temporale, este comparabil cu cel al studiilor ecologice care utilizeaza date agregate geografice, cu toate ca factorii de eroare sunt mai putin implicati. Totusi, studiile temporale cuprind mai multe date finale (de exemplu, valori zilnice de agenti din mediu, pe mai multi ani) si deci au o putere statistica mai mare decat cele geografice, chiar si in cazul compararii unui numar mai mic de zone, chiar doua zone. De asemenea, expunerea individuala este mai bine caracterizata de cunoasterea fluctuatiilor expunerii la intervale mici de timp (10,11).

Studiile transversale se mai numesc "cross-sectional". Studiile transversale, numite de obicei de supraveghere sau prevalenta, utilizeaza date de expunere si sanatate care se obtin la celasi moment in timp. Practic, se compara prevalenta intre cei expusi si cei neexpusi sau mai putin expusi (7). Indicatorii legati de expunere si cei legati de starea de sanatate sunt masurati la nivel individual uneori pe esantioane reprezentative, selectionate din cadrul populatiilor tinta. Aceste studii investigeaza prevalenta si nu incidenta. Modelul nu se recomanda a fi utilizat pentru afectiuni cu durata de latenta scurta sau pentru boli rare, deoarece in aceste situatii, o putere statistica suficienta s-ar putea obtine numai prin utilizarea unor esantioane mai mari. Un avantaj major al acestor studii este timpul relativ scurt pe care il necesita. Acest model este in general aplicabil pentru expunerile care nu inregistreaza sau inregistreaza variatii mici in timp. Principala ipoteza este ca expunerea masurata la timpul la care se efectueaza studiul este aceeasi ca in trecut sau ca nu exista perioada de latenta, timp de inducere pentru acea boala, pe parcursul studiului.

Studiile "panel" reprezinta un grup special de studii transversale. In aceste studii variatia temporala a starii bolii la nivel individual sau efectul advers este investigat cu variatia temporala a expunerii. In mod obisnuit aceasta...