Suport Curs - Metodologie

  • Published on
    29-Dec-2015

  • View
    16

  • Download
    5

Embed Size (px)

Transcript

Andrei Popescu

COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC

METODOLOGIA CERCETARII

IN STIINTELE ADMINISTRATIVE- Suport de curs -

ANCA MOT, asist. dr.

BUCURETICUPRINS

3I. Informaii generale

7Modulul 1 CURS INTRODUCTIV

Modulul 2 TIPURI DE CERCETARE21Modulul 3 DEMERSURI TEORETICE....................................................................................................26 Modulul 4 STUDIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE : UN TIP PARTICULAR DE CUNOASTERE43Modulul 5 ANALIZA DE POLITICI PUBLICE SI EVALUAREA DE PROGRAME57Modulele 6 ETAPELE CERCETARII , FORMULAREA PROBLEMATICII.......................................64 Modulul 7 FORMULAREA IPOTEZEI SI CCONSTRUIREA CADRULUI OPERATORIU............. 71 Modulul 8 STRATEGII DE VERIFICARE81Modulul 9 INSTRUMENTE DE COLECTARE A INFORMATIEI...................................................... 89 Modulul 10 ENUNTAREA CONCLUZIILOR ; CONSTRUIREA SI PREZENTAREA 104

BIBLIOGRAFIE 108

I. Informaii generale

Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs:

Nume: Anca MotE-mail: ancamot1@yahoo.frConsultaii: flexibil

Date de identificare curs i contact tutori:

Metodologia cercetarii in stiintele administrativeCurs obligatoriu

Condiionri i cunotine prerechizite

Pentru intelegerea conceptelor si analizelor prezentate in acest curs nu sint necesare cunostinte anterioare de specialitate. Descrierea cursului (obiective):

Cunoasterea specificitatii muncii stiintifice si a activitatii de cercetare

Cunoasterea marilor scoli de gindire si a principalelor tipuri de cercetare in stiintele sociale Studiul administratiei publice un tip particular de cunoastere

Cunoasterea etapelor unui proces de cercetare Organizarea temelor n cadrul cursului Cursul este organizat pe urmtoarele module :

Modulul 1: Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursuluiCunoasterea stiintifica Modulul 2: Tipuri de cercetare

Modulul 3:Demersuri teoreticeModulul 4:

Studiul administratiei publice

Modulul 5: Analiza de politici publice si evaluarea de programe

Modulul 6: Etapele procesului de cercetare

Formularea problematicii de cercetare

Modulul 7: Formularea ipotezei si construirea cadrului operatoriuModulul 8 : Strategii de verificare

Modulul 9 : Instrumente de colectare a informatiilorModulul 10 : Enuntarea concluziilor

Construirea si prezentarea bibliografiei Formatul i tipul activitilor implicate de curs

Cursul se desfasoara dupa formula magistrala.

Cursul magistral va fi completat cu discutii si prezentarea anumitor teme complementare in timpul seminariilor si care fac parte integranta din materia de studiu si de elaborarea unui mini proiect de cercetare.

Studentii au libertatea de a-i organiza in mod independent, fr constrngeri, modalitatea i timpul de parcurgere a cursului cu condiia respectrii exigentelor institutiei si disciplinei

Materiale bibliografice obligatorii Suportul de curs este obligatoriu si suficient pentru susinerea examenului, insa studentii sint incurajati sa aprofundeze cunostintele prin studierea unor materiale complementare Materiale i instrumente necesare pentru curs Materiale folosite n cadrul procesului educaional specific disciplinei (toate sunt asigurate de facultate)

staie sonorizare (pentru curs), dup caz

suport de curs

Pentru parcurgerea modulelor cursului studentul are nevoie de un computer conectat la internet pentru accesarea cursurilor on-line i pentru acces la clasa virtual. Politica de evaluare i notare. Studentii vor fi evaluati pe baza unui examen final, prin examinare scrisa Proiect de cercetare elaborat in cursul seminariilor

Examenul reprezinta 75% din nota finala iar elaborarea proiectului 25%.. Elemente de deontologie academic Conform art. 22 din Regulamentul privind activitatea profesional a studenilor aprobat prin Decizia Senatului SNSPA nr. 133 din 16 octombrie 2007 Frauda la examen se sancioneaz cu eliminarea din examen. Recidivarea n fraud se pedepsete cu exmatricularea. Titularul sau comisia de examen ntocmete, pe loc, un proces verbal de constatare a fraudei, pe care l nainteaz conducerii facultii/departamentului. n catalogul de examen se specific, n dreptul numelui studentului, cuvntul fraud. Exmatricularea se face de ctre Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroului Consiliului facultii/departamentului.

Se va avea n vedere n acest sens i Codul Etic al SNSPA aprobat prin Decizia Senatului SNSPA nr. 133 din 16 octombrie 2007.

Studeni cu dizabiliti

n cazul n care printre studenii nscrii pentru urmarea acestui curs se afl i persoane cu dizabiliti se vor organiza i susine verificri pe parcursul semestrului i examenul final n condiii speciale (sal, o persoan desemnat care s transcrie dup dictare sau, daca este posibil, sa nregistreze rezolvarea subiectelor).

Comunicarea cu studenii cu dizabiliti se va putea realiza prin intermediul clasei virtuale dar i e-mailului

Strategii de studiu recomandate

Pentru insusirea minimala a continutului cursului studentul va avea nevoie de aprox. 50 de ore la care se aduga 10 ore de documentare n bibliotec pentru activitile de verificare i 10 ore pentru pregtirea examinrii finale.

Studentul trebuie s aib capacitatea de gndire analitic i critic, abilitatea de a se angaja ntr-un proces de nvare independent, precum i abiliti de a identifica, evalua i folosi informaiile relevante n mod potrivit. II Suport de curs la disciplina

METODOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE ADMINISTRATIVE Modulul 1 Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului. Cunoasterea stiintifica si limbajul ei Continutul si obiectivele cursului

Cursul este o initiere in aplicarea demersului cercetarii in stiintele sociale. Intrucit exigentele fundamentale ale metodei stiintifice sint aceleasi in disciplinele sociale, acest curs practic si sintetic va furniza un instrument si celor ce studiaza stiinta administrativa in structurarea lucrarilor de cercetare.

Continutul cursului a fost conceput urmarind etapele procesului de cercetare. De la conceptualizarea si formularea problematicii de cercetare pina la interpretarea concluziilor si redactarea raportului final, cursul propune un demers clar si accesibil si o insusire practica a fiecareia din etapele cercetarii.

Conceput in mod deliberat didactic, cursul este elaborat la un nivel apropriat primului ciclu de studii superioare. Desi introduce in mod necesar termeni tehnici care sint indispensabili unui text metodologic - scopul principal este de a furniza studentilor un instrumentar de baza pentru descifrarea si realizarea unui discurs stiintific, de a-i incuraja sa-si dezvolte inca din aceasta perioada a formarii academice o reflectie riguroasa si critica care este esentiala muncii de cercetare.

Cursul este structurat in doua parti. Partea intii, care are un caracter teoretic, cuprinde, pe linga notiunile introductive specifice cunoasterii stiintice, o trecere in revista a tipurilor de cercetare si a demersurilor teoretice proprii stiintelor sociale, si o prezentare a stiintelor administrative ca tip particular de cunoastere stiintifica. Partea a doua este centrata pe prezentarea etapelor unui proces de cercetare stiintifica. Avind un obiectiv pedagogic si tinid cont de nivelul de studii, continutul cursului se rezuma la aspectele esentiale, fara sa insiste pe tehnicile specializate de cercetare. Cunoasterea stiintifica si limbajul ei

Stiinta este un ansamblu coerent de cunostinte relative la anumite categorii de fenomene sau obiecte produs cu ajutorul unei metode specifice si a unui demers special adica prin cercetare. Stiinta este o activitate care produce cunoastere cu ajutorul metodei stiintifice.

O disciplina stiintifica nu atinge statutul de stiinta autonoma decit respectind urmatoarele criterii : un obiect de studiu propriu ; stiintificitatea demersului - teorii si paradigme, metode de analiza; un ansmabu de autori de referinta ; o infrastructura academica o comunitate stiintifica dar si locuri specifice de invatamint si de publicare -lucrari, reviste specialitate -, adica este o activitatea institutionalizata.Cercetarea stiintifica este tipul de activitate care consta in procesul de colectare si analiza a datelor in scopul rezolvarii unei anumite probleme de cercetareCunoasterea stiintifica se caracterizeaza prin dezvoltarea ei. Fie ca se prezinta ca o acumulare infinita de cunostinte sau ca o succesiune de revolutii stiintifice (Kuhn), cunoasterea stiintifica progreseaza neintrerupt. De altfel, nici un cercetator nu reincepe de la zero, ca si cum nimic nu a fost facut pina la el. El cunoaste teoriile si descoperirile precedente, le utilizeaza fie pentru a le a dezvolta, fie pentru a le contesta. Intr-un fel sau altul, traditia stiintifica nu este niciodata ignorata si noi interpretari sint propuse in mod constant. Stiinta, incepind cu dezvoltarea sa in secolul al XIX-lea, se imbogateste continuu cu cunostinte produse de comunitatile stiintifice. Aceasta dezvoltare nu este niciodata incheiata, intrucit realitatea pare inepuizabila.

In concluzie, stiinta este un tip de cunoastere axata pe analiza faptelor. Intreprindere in continua evolutie, stiinta este o activitate si nu un simplu ansamblu, o suma de cunostinte. Activitatea stiintifica, orientata catre producerea de cunoastere, se caracterizeaza deci printr-un mod de organizare specific si un mare dinamism.

A desfasura o activitate stiintifica inseamna in primul rind, si in mare masura, invatarea limbajului stiintific. Unul din scopurile acestei lucrari este de prezenta o parte din vocabularul propriu procesuui de cercetare. Stiinta nu se distinge printr-un limbaj ermetic, ci prin utilizarea termenilor care multi apartin limbajului curent. Ea da acestor notiuni un caracter formal special pentru ca ea cauta univocitatea. Altfel spus, fiecare termen utilizat nu trebuie sa aiba decit un singur sens si trebuie interpretat de toti in acelasi fel. In acelasi fel, raporturile dintre termenii utilizati trebuie sa fie stabilite intr-o logica simpla si clara. Daca vorbim, de exemplu, de relatie de cauzalitate, trebuie ca toti sa intelegem ca exista cel putin doua fenomene si ca unul il produce pe celalalt primul fiind cauza si al doilea efectul. Folosim termenul de cauzalizate numai pentru acest tip de relatie intre fenomene. Limbajul stiintific stabileste astfel o coerenta, adica un raport logic intre termenii utilizati.

In plus, in cercetarea stiintifica, nu utilizam concepte fara sa le definim cit mai exact posibil si in mod explicit pentru a evita ca ele sa fie confundate cu acceptiunea lui curenta. Precizia este astfel o alta calitate a limbajului stiintific. Aceasta definire a termenilor reprezinta o parte esentiala a muncii de elaborare stiintifica.

Toate aceste operatii (univocitate, coerenta, precizie) vizeaza sa dea claritate limbajului utilizat pentru ca el sa fie inteles si interpretat in acelasi fel. Plecind de la definitia termenilor si a relatiilor dintre ei, cercetatorul poate construi o serie de enunturi referitoare la un fenomen sau un obiect de studiu. Acest ansamblu de propozitii care surprind esenta realitatii constituie o teorie, adica un ansamblu de concepte, de definitii si propozitii, in relatie unele cu altele, si care propune o viziune sistematica a unui fenomen, in scopul descrierii sau expicarii manifestarilor sale. Teoria joaca un rol major in stiinta deoarece, prin totalitatea enunturilor ei, permite unificarea si intelegerea a ceea ce afirmam despre realitatea studiata. Mai mult, ea da coerenta unui domeniu de cunoastere propunind una sau mai multe explicatii care sint supuse unei analize.

Anumite teorii permit formularea de legi si un astfel de ansamblu de legi este adesea prezentat ca fiind teoria unui anumit domeniu de studiu. O lege intr-o teorie este enuntul uner relatii constante intre fenomene. De exempu, in economie legea cererii si a ofertei.

Teoria este ghidul indispensabil in alegerea de catre cercetator al cailor de urmat, ea permite ordonarea observatiior, ea justifica tehnicile de analiza, pe scurt ea orienteaza cercetarea. O teorie, odata verificata, devine sursa de informatii, permitind noi formulari, explicatii noi si mai profunde. Spiritul stiintific

Stiinta nu este numai un ansamblu de cunostinte, activitatii stiintifice ii sint proprii si o anumita atitudine si dispozitii mentale care trebuie sa caracterizeze orice om de stiinta si orice demers stiintific. Acesta este spiritul stiintific.

Calitatile spiritului stiintific sint : simtul observatiei, curiozitatea (interogatia stiintifica), rationamentul, metoda, deschiderea si obiectivitatea. Impreuna, ele definesc dispozitiile mentale pe care trebuie sa le demonstreze un cercetator care intreprinde o activitate stiintifica.a) Observatia

Observatia este activitatea de examinare a unui fenomen. Orice stiinta este orientata catre verificarea supozitiilor; observarea realitatii este in centrul demersului stiintific. A ne limita la speculatii, fara a tine cont de concordanta cu experienta concreta, este contrar spiritului stiintific. Acesta vizeaza cunoasterea si transformarea realitatii; el este deci preocupat continuu de necesitatea de a verifica, de a testa in realitate ceea ce a fost conceput mental. Observarea realului este astfel indispensabila oricarui demers care se vrea bazat pe principii stiintifice. Observatia este, pentru orice cercetator, o preocupare esentiala.

b) Interogatia stiintifica

Interogatia este actiunea de a-si pune intrebari asupra unui fenomen. Chiar daca practicam o observatie atenta, este imposibil sa vedem totul in a celasi timp sau sa acordam importanta egala fiecarei situatii observate. Astfel, intrebarile pe care le punem inainte sau in timpul observatiei sint cele care orienteaza privirea. Altfel spus, intrebarile permit operarea unei selectii a diferitelor fenomene sau situatii si determina aspectul asupra caruia ne vom concentra.

Cunoasterea stiintifica decurge din interogatie, care constituie cheia indispensabila cunoasterii. Orice cunoastere este raspunsul la o intrebare. Daca nu exista intrebare, nu po...