Suport Curs - Metodologie.unlocked

  • Published on
    24-Jul-2015

  • View
    314

  • Download
    20

Embed Size (px)

Transcript

<p>SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA METODOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE ADMINISTRATIVE - Suport de curs ANCA MOT, asist. dr. BUCURESTICUPRINS I. Informatii generale.......................................................... ..........................................................3 Modulul 1 CURS INTRODUCTIV ..................................................... .....................................................7 Modulul 2 TIPURI DE CERCETARE................................................... ..................................................21 Modulul 3 DEMERSURI TEORETICE....................................................................... .............................26 Modulul 4 STUDIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE : UN TIP PARTICULAR DE CUNOASTERE 43 Modulul 5 ANALIZA DE POLITICI PUBLICE SI EVALUAREA DE PROGRAME ................. .......57 Modulele 6 ETAPELE CERCETARII , FORMULAREA PROBLEMATICII........................ ...............64 Modulul 7 FORMULAREA IPOTEZEI SI CCONSTRUIREA CADRULUI OPERATORIU............. 7 1 Modulul 8 STRATEGII DE VERIFICARE............................................... ..............................................81 Modulul 9 INSTRUMENTE DE COLECTARE A INFORMATIEI................................ ...................... 89 Modulul 10 104 BIBLIOGRAFIE 108 ENUNTAREA CONCLUZIILOR ; CONSTRUIREA SI PREZENTAREAI. Informatii generale . Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs si contact tu tori: Nume: Anca Mot Metodologia cercetarii in stiintele administrative E-mail: ancamot1@yahoo.fr Consultatii: flexibil Curs obligatoriu . Conditionari si cunostinte prerechizite Pentru intelegerea conceptelor si analizelor prezentate in acest curs nu sint ne cesare cunostinte anterioare de specialitate. . Descrierea cursului (obiective): Cunoasterea specificitatii muncii stiintifice si a activitatii de cercetare Cunoasterea marilor scoli de gindire si a principalelor tipuri de cercetare in s tiintele sociale Studiul administratiei publice un tip particular de cunoastereCunoasterea etapelor unui proces de cercetare . Organizarea temelor n cadrul cursului Cursul este organizat pe urmatoarele module : 3Modulul 1: Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului Cunoasterea stiintifica Modulul 2: Tipuri de cercetare Modulul 3: Demersuri teoretice Modulul 4: Studiul administratiei publice Modulul 5: Analiza de politici publice si evaluarea de programe Modulul 6: Etapele procesului de cercetare Formularea problematicii de cercetare Modulul 7: Formularea ipotezei si construirea cadrului operatoriu Modulul 8 : Strategii de verificare Modulul 9 : Instrumente de colectare a informatiilor Modulul 10 : Enuntarea concluziilor Construirea si prezentarea bibliografiei 4. Formatul si tipul activitatilor implicate de curs Cursul se desfasoara dupa formula magistrala. Cursul magistral va fi completat cu discutii si prezentarea anumitor teme comple mentare in timpul seminariilor si care fac parte integranta din materia de studiu si de elaborarea unui mini proiect de cercetare. Studentii au libertatea de a-si organiza in mod independent, fara constrngeri, mo dalitatea si timpul de parcurgere a cursului cu conditia respectarii exigentelor institutiei si disc iplinei . Materiale bibliografice obligatorii Suportul de curs este obligatoriu si suficient pentru sustinerea examenului, ins a studentii sint incurajati sa aprofundeze cunostintele prin studierea unor materiale complementa re . Materiale si instrumente necesare pentru curs Materiale folosite n cadrul procesului educational specific disciplinei (toate su nt asigurate de facultate) statie sonorizare (pentru curs), dupa caz suport de curs Pentru parcurgerea modulelor cursului studentul are nevoie de un computer conect at la internet pentru accesarea cursurilor on-line si pentru acces la clasa virtuala. . Politica de evaluare si notare. Studentii vor fi evaluati pe baza unui examen final, prin examinare scrisa Proiect de cercetare elaborat in cursul seminariilor Examenul reprezinta 75% din nota finala iar elaborarea proiectului 25%.. . Elemente de deontologie academicaConform art. 22 din Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor aprobat prin Decizia Senatului SNSPA nr. 133 din 16 octombrie 2007 Frauda la examen se sanctioneaza c u eliminarea din examen. Recidivarea n frauda se pedepseste cu exmatricularea. Titularul sau comis ia de examenntocmeste, pe loc, un proces verbal de constatare a fraudei, pe care l nainteaza co nducerii facultatii/departamentului. n catalogul de examen se specifica, n dreptul numelui studentului, cuvntul frauda . Exmatricularea se face de catre Rectorul S.N.S.P.A., la propunerea Biroulu i Consiliului facultatii/departamentului. Se va avea n vedere n acest sens si Codul Etic al SNSPA aprobat prin Decizia Senat ului SNSPA nr. 133 din 16 octombrie 2007. . Studenti cu dizabilitati n cazul n care printre studentii nscrisi pentru urmarea acestui curs se aflasi pers oane cu dizabilitati se vor organiza si sustine verificari pe parcursul semestrului si e xamenul final n conditii speciale (sala, o persoana desemnata care sa transcrie dupa dictare sau, daca este posibi l, sa nregistreze rezolvarea subiectelor). Comunicarea cu studentii cu dizabilitati se va putea realiza prin intermediul cl asei virtuale dar si emailului 5. Strategii de studiu recomandate Pentru insusirea minimala a continutului cursului studentul va avea nevoie de ap rox. 50 de ore la care se adauga 10 ore de documentare n biblioteca pentru activitatile de verifica re si 10 ore pentru pregatirea examinarii finale. Studentul trebuie sa aiba capacitatea de gndire analiticasi critica, abilitatea d e a se angaja ntr-un proces de nvatare independent, precum si abilitati de a identifica, evalua si fol osi informatiile relevante n mod potrivit. 6II Suport de curs la disciplina METODOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE ADMINISTRATIVE Modulul 1 Curs introductiv. Continutul si obiectivele cursului. Cunoasterea stii ntifica si limbajul ei Continutul si obiectivele cursului Cursul este o initiere in aplicarea demersului cercetarii in stiintele sociale. Intrucit exigentele fundamentale ale metodei stiintifice sint aceleasi in disciplinele sociale, aces t curs practic si sintetic va furniza un instrument si celor ce studiaza stiinta administrativa in structurare a lucrarilor de cercetare. Continutul cursului a fost conceput urmarind etapele procesului de cercetare. De la conceptualizarea si formularea problematicii de cercetare pina la interpretarea concluziilor si reda ctarea raportului final, cursul propune un demers clar si accesibil si o insusire practica a fiecareia di n etapele cercetarii. Conceput in mod deliberat didactic, cursul este elaborat la un nivel apropriat p rimului ciclu de studii superioare. Desi introduce in mod necesar termeni tehnici care sint indispensabi li unui text metodologic - scopul principal este de a furniza studentilor un instrumentar de baza pentru descifrarea si realizarea unui discurs stiintific, de a-i incuraja sa-si dezvolte inca din acea sta perioada a formarii academice o reflectie riguroasa si critica care este esentiala muncii de cerceta re. Cursul este structurat in doua parti. Partea intii, care are un caracter teoreti c, cuprinde, pe linga notiunile introductive specifice cunoasterii stiintice, o trecere in revista a tipurilor d e cercetare si a demersurilor teoretice proprii stiintelor sociale, si o prezentare a stiintelor administrativ e ca tip particular de cunoastere stiintifica. Partea a doua este centrata pe prezentarea etapelor unui proces de cercetare stiintifica. Avind un obiectiv pedagogic si tinid cont de nivelul de studii, continutul cursului se rezuma la aspectele esentiale, fara sa insiste pe tehnicile specializate de cercetare. Cunoasterea stiintifica si limbajul ei Stiinta este un ansamblu coerent de cunostinte relative la anumite categorii de fenomene sau obiecte produs cu ajutorul unei metode specifice si a unui demers special adica prin cer cetare. Stiinta este o activitate care produce cunoastere cu ajutorul metodei stiintifice. O disciplina stiintifica nu atinge statutul de stiinta autonoma decit respectind urmatoarele criterii : un obiect de studiu propriu ; stiintificitatea demersului - teorii si paradigme, metode de analiza; un ansmabu de autori de referinta ; o infrastructura academica o comunitate stiintifica dar si locuri specifice de invatamint si de publicare -lucrari, reviste specialitate -, adica este o activi tatea institutionalizata. Cercetarea stiintifica este tipul de activitate care consta in procesul de colec tare si analiza a datelor in scopul rezolvarii unei anumite probleme de cercetare Cunoasterea stiintifica se caracterizeaza prin dezvoltarea ei. Fie ca se prezint a ca o acumulare infinita de cunostinte sau ca o succesiune de revolutii stiintifice (Kuhn), cunoasterea stii ntifica progreseaza neintrerupt. De altfel, nici un cercetator nu reincepe de la zero, ca si cum nim ic nu a fost facut pina la el. El cunoaste teoriile si descoperirile precedente, le utilizeaza fie pentru a le a dezvolta, fie pentru a le contesta. Intr-un fel sau altul, traditia stiintifica nu este niciodata ignorata si noi interpretari sint propuse in mod constant. Stiinta, incepind cu dezvoltarea sa in secolul al XIX-lea, se i mbogateste continuu cu cunostinte produse de comunitatile stiintifice. Aceasta dezvoltare nu este nicio data incheiata, intrucit realitatea pare inepuizabila. 7In concluzie, stiinta este un tip de cunoastere axata pe analiza faptelor. Intre prindere in continua evolutie, stiinta este o activitate si nu un simplu ansamblu, o suma de cunostinte. Activi tatea stiintifica, orientata catre producerea de cunoastere, se caracterizeaza deci printr-un mod de organiza re specific si un mare dinamism. A desfasura o activitate stiintifica inseamna in primul rind, si in mare masura, invatarea limbajului stiintific. Unul din scopurile acestei lucrari este de prezenta o parte din voca bularul propriu procesuui de cercetare. Stiinta nu se distinge printr-un limbaj ermetic, ci prin utilizarea t ermenilor care multi apartin limbajului curent. Ea da acestor notiuni un caracter formal special pentru ca ea cauta univocitatea. Altfel spus, fiecare termen utilizat nu trebuie sa aiba decit un singur sens si trebuie interpretat de toti in acelasi fel. In acelasi fel, raporturile dintre termenii utilizati trebuie sa fie stabil ite intr-o logica simpla si clara. Daca vorbim, de exemplu, de relatie de cauzalitate, trebuie ca toti sa intelegem ca exista cel putin doua fenomene si ca unul il produce pe celalalt primul fiind cauza si al doilea efect ul. Folosim termenul de cauzalizate numai pentru acest tip de relatie intre fenomene. Limbajul stiintifi c stabileste astfel o coerenta, adica un raport logic intre termenii utilizati. In plus, in cercetarea stiintifica, nu utilizam concepte fara sa le definim cit mai exact posibil si in mod explicit pentru a evita ca ele sa fie confundate cu acceptiunea lui curenta. Pre cizia este astfel o alta calitate a limbajului stiintific. Aceasta definire a termenilor reprezinta o parte esenti ala a muncii de elaborare stiintifica. Toate aceste operatii (univocitate, coerenta, precizie) vizeaza sa dea claritate limbajului utilizat pentru ca el sa fie inteles si interpretat in acelasi fel. Plecind de la definitia termeni lor si a relatiilor dintre ei, cercetatorul poate construi o serie de enunturi referitoare la un fenomen sau un obiect de studiu. Acest ansamblu de propozitii care surprind esenta realitatii constituie o teorie, adic a un ansamblu de concepte, de definitii si propozitii, in relatie unele cu altele, si care propune o viziun e sistematica a unui fenomen, in scopul descrierii sau expicarii manifestarilor sale. Teoria joaca un rol major i n stiinta deoarece, prin totalitatea enunturilor ei, permite unificarea si intelegerea a ceea ce afirmam despre realitatea studiata. Mai mult, ea da coerenta unui domeniu de cunoastere propunind una sau mai multe explicatii care sint supuse unei analize. Anumite teorii permit formularea de legi si un astfel de ansamblu de legi este a desea prezentat ca fiind teoria unui anumit domeniu de studiu. O lege intr-o teorie este enuntul uner rel atii constante intre fenomene. De exempu, in economie legea cererii si a ofertei.Teoria este ghidul indispensabil in alegerea de catre cercetator al cailor de ur mat, ea permite ordonarea observatiior, ea justifica tehnicile de analiza, pe scurt ea orienteaza cercetar ea. O teorie, odata verificata, devine sursa de informatii, permitind noi formulari, explicatii noi si mai profu nde. Spiritul stiintific Stiinta nu este numai un ansamblu de cunostinte, activitatii stiintifice ii sint proprii si o anumita atitudine si dispozitii mentale care trebuie sa caracterizeze orice om de stiinta si orice demers stiintific. Acesta este spiritul stiintific. Calitatile spiritului stiintific sint : simtul observatiei, curiozitatea (intero gatia stiintifica), rationamentul, metoda, deschiderea si obiectivitatea. Impreuna, ele definesc dispozitiile menta le pe care trebuie sa le demonstreze un cercetator care intreprinde o activitate stiintifica. 8a) Observatia Observatia este activitatea de examinare a unui fenomen. Orice stiinta este orie ntata catre verificarea supozitiilor; observarea realitatii este in centrul demersului stiintific. A ne limita la speculatii, fara a tine cont de concordanta cu experienta concreta, este contrar spiritului stiintific. Acesta vizeaza cunoasterea si transformarea realitatii; el este deci preocupat continuu de necesitatea de a ve rifica, de a testa in realitate ceea ce a fost conceput mental. Observarea realului este astfel indispensabila o ricarui demers care se vrea bazat pe principii stiintifice. Observatia este, pentru orice cercetator, o preo cupare esentiala. b) Interogatia stiintifica Interogatia este actiunea de a-si pune intrebari asupra unui fenomen. Chiar daca practicam o observatie atenta, este imposibil sa vedem totul in a celasi timp sau sa acordam importanta egala fiecarei situatii observate. Astfel, intrebarile pe care le punem inainte sau in timpul observatie i sint cele care orienteaza privirea. Altfel spus, intrebarile permit operarea unei selectii a diferitelor f enomene sau situatii si determina aspectul asupra caruia ne vom concentra. Cunoasterea stiintifica decurge din interogatie, care constituie cheia indispens abila cunoasterii. Orice cunoastere este raspunsul la o intrebare. Daca nu exista intrebare, nu poate exi sta cunoastere stiintifica. Interogatia este punctul de plecare al cercetarii, pentru ca faptele nu vorbesc prin ele insele. c) Rationamentul Rationamentul este actiunea de a concepe in mod mental. Gindirea, ratiunea, spec ific umane, sint instrumentele intelectuale necesare pentru a sonda, punind intrebari, natura fin ntelelor si lucrurilor. Capacitatea de abs...</p>