Suport Curs - Securitate

  • Published on
    14-Apr-2016

  • View
    234

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

a

Transcript

<ul><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 3 </p><p>CUPRINS </p><p>Introducere in tematica cursului 7 </p><p>1. Delimitarea domeniului. </p><p>2. Definitii. </p><p>3. Perspective (realista si idealista). </p><p>4. Abordarea post-razboi rece. </p><p>5. Noul aparat conceptual al securitatii. </p><p>6. Redefinirea securitatii. Diagrama studiilor de securitate. </p><p>Module </p><p>1. SECURITATEA CA PUTERE. DILEMA DE SECURITATE 13 </p><p>1. Securitatea ca art militar: Clausewitz, Jomini, Machiavelli, Liddell-Hart, Douhet </p><p>2. Securitatea ca putere. Studiile strategice si definirea insecuritatii. </p><p>3. Dilema securitii. 4. Securitatea nationala: interese nationale, obiective de </p><p> securitate, strategia nationala de securitate. </p><p>5. State slabe-state puternice. </p><p> Productorii i consumatorii de securitate. </p><p>2. SECURITATEA CA PACE. </p><p>CONFLICTUL I VIOLENA STRUCTURAL 30 </p><p>1. Dimitrie Gusti: sociologia pcii i a rzboiului. 2.Conflictul i violena structural. 1. Axiomele conflictului internaional </p><p>3. SECURITATEA NAIONAL. VULNERABILITI, RISCURI, AMENINRI 37 </p><p> 1. Statul i securitatea naional. Interesele naionale. 2. Insecuritatea: vulnerabiliti, riscuri, ameninri. 3. Securitatea militar. 4. Securitatea politic. Subminarea autoritii. 5. Securitatea economic. 6. Securitatea societal, securitatea mediului. </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 4 </p><p>4. SECURITATEA SOCIETAL. NOUA AGEND DE SECURITATE MIGRAIE, CRIMINALITATE, TERORISM I ORDINE PUBLIC ..........46 </p><p>1. Societate si securitate. </p><p>2. Bazele de constituire a societatii. Aspectele societale. </p><p>3. Domeniul securitatii societale. </p><p>4. Securitatea in sens largit. Securitatea statului si securitatea societatii. </p><p>5. Natiune, nationalism, identitate. Semnificatia lor pentru </p><p> securitatea societala. </p><p>6. Migraia. Securitatea societal i fenomenul migraiei. 7. Stabilitate societal, delicven, terorism. Ordinea public n Europa. </p><p>5. SOCIETATEA RISCULUI. SECURITATE N CONDIII DE RISC 63 </p><p>1. Industrialism, democratie, modernism: riscul istoriei. 2. Productia bunastarii versus productia riscurilor. Sub-politica. 3. Managementul riscului. Potentialul politic al riscului. 4. Potenialul auto-distructiv al societii. </p><p>Secolul XXI - securitate n condiii de risc </p><p>Anexe: </p><p>THE CONCEPT OF SECURITY: by Bjrn Mller 74 </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 5 </p><p>BIBLIOGRAFIE : </p><p>1. I.N. Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2005. </p><p>2. M. Griffits, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, Editura Ziua, 2003. 3. I.N. Sava, G. Tibil. M. Zulean, Armata si Societatea. Culegere de texte de </p><p>sociologie militara, Ed. Info Team, Bucuresti, 1998. </p><p>4. Ilie Badescu &amp; Dan Dungaciu, Sociologia si Geopolitica Frontierei, 2 vol., Editura Floare Albastra, 1994. </p><p>5. Barry Buzan, People, States and Fear. An Agenda for International Security Studies in the Post-Cold War Era, Harvester Wheatsheaf, 1991 (vezi si </p><p>versiunea in lb romana). </p><p>6. Charles L. Glaser, The Security Dillema Revisited, in World Politics, no. 50, 1997, p. 171-201. </p><p>7. T. Terriff, S. Croft, L. James, P. M. Morgan, Security Studies Today, Policy Press, 1999. </p><p>8. Barry Buzan, The Idea of State and the National Security, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 36-46. </p><p>9. W. David Clinton, The National Interest: normative foundations, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 47-</p><p>58. </p><p>10.Ulrich Beck, The Risk Society. Towards a New Modernity, Sage Publication, </p><p>1992. </p><p>11. Peter J. Katzenstein (ed), The Culture of National Security, Columbia Univ. </p><p>Press, 1996. </p><p>12.Ole Waever, B. Buzan, M. Kelstrup, P. Lemaitre (ed), Identity, Migration and </p><p>the New Security Agenda in Europe, St. Martin Press, New York, 1993. </p><p>13. B. Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security. A New Framework for </p><p>Analysis, Rienner, Londra, 1998. </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 6 </p><p>Link-uri Internet: </p><p> Politica de Securitate si Aparare Comuna a UE : http://ue.eu.int/pesc/pres.asp?lang=en#TOP?lang=en </p><p> Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa OSCE : http://www.osce.org/publications/handbook/index.php3 </p><p> Organizatia Natiunilor Unite ONU: http://www.un.org/aboutun/charter/index.html </p><p> Organizatia Tratatului Nord Atlantic NATO : http://www.nato.int/docu/handbook/2001/index.htm </p><p> EUROPA DE EST Securitate: </p><p> https://da.mod.uk/CSRC/Home/documents/central_and_eastern_europe.htm </p><p> Se adauga bibliografia recomandata de prof. invitat </p><p>pt. domeniile specificate de acesta. </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 7 </p><p> INTRODUCERE IN TEMATICA CURSULUI </p><p>1. Delimitarea domeniului. </p><p>2. Definitii. </p><p>3. Perspective (realista si idealista). </p><p>4. Abordarea post-razboi rece. </p><p>5. Noul aparat conceptual al securitatii. </p><p>6. Redefinirea securitatii. Diagrama studiilor de securitate. </p><p>1. Delimitarea domeniului. </p><p> securitatea esentiala vietii indivizilor, comunitatii, statelor; </p><p> securitatea fizica vitala; </p><p> securitatea economica, sociala, culturala, politica, militara etc. expresii ale </p><p>unei stari agregate a securitatii individuale si colective; </p><p> in sensul traditional, securitatea a fost asociata cu puterea militara; </p><p> dupa 1990 si 9/11, securitatea este extinsa catre domeniile politic, economic, </p><p>societal; </p><p> se trece de la ameninri la vulnerabiliti i riscuri de securitate; rezulta un domeniu larg, complex, ce trebuie definit, sistematizat si </p><p>operationalizat; </p><p> literatura de specialitate abordeaza securitatea din dou perspective importante realista i idealist. </p><p>Scoala realista in domeniul securitatii - accentul pe conceptul de putere si </p><p>derivatele ei, i.e. politica de putere (power politics) si echilibru de putere </p><p>(balance of power); </p><p>Scoala idealista - accentul pe conceptul de pace; razboiul este considerat o </p><p>amenintare majora derivata din problema securitatii nationale; eliminarea </p><p>razboiului si instaurarea paciii conduce la eliminarea problemei de pe agenda </p><p>internationala. </p><p>Aceste doua perspective (scoli de gandire) au dominat agenda internationala </p><p>pana in 1990. </p><p>Dupa 1990 - o perioada de redefinire a securitatii, in contextul </p><p>- prabusirii comunismului in Europa de Est; </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 8 </p><p>- al disparitiei URSS; </p><p>- al largirii NATO si UE; </p><p>- redefinirii ONU. </p><p>Fenomenul 9/11 a accelerat procesul de redefinire a securitatii. </p><p>Ambele orientari sunt reinterpretate din perspectiva: </p><p>- realismul - o prea mare importanta acordata puterii, in general, puterii </p><p>militare, in particular; </p><p>- idealismul - o neglijare a altor amenintari, altele decat razboiul, ca surse </p><p>de insecuritate (saracia, extremismul politic si religios, mediul </p><p>inconjurator, criminalitatea organizat, terorismul, etc); </p><p>Cele doua orientari dominante pana in anii '80 - perspective ireconciliabile, cu </p><p>solutii contradictorii. </p><p>Exemple: </p><p>- in scoala realista (anglo-saxona, rusa) - un actor international (stat, alianta) </p><p>are suficienta securitate daca are suficienta putere (militara, economica, politica, </p><p>culturala, informationala, etc) </p><p> - 9/11 si Cecenia au demonstrat ca puterea nu garanteaza in mod </p><p>absolut securitatea; </p><p>- in scoala idealista - un actor are suficienta securitate daca se instaureaza pacea </p><p>mondiala (vezi Fr. Fukuyama) </p><p> - 9/11 a infirmat aceasta teza, respectiv instaurarea pacii intre Est </p><p>si Vest, inteleasa ca "pace mondiala", nu a generat automat securitate ci, mai </p><p>degraba, a deschis calea unor noi tipuri de riscuri si amenintari la adresa </p><p>securitatii </p><p>1. Definitii. </p><p>Securitatea este </p><p> ... lipsa relativa a razboiului (Ian Bellany, 1981); </p><p> ... capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale </p><p>(Penelope Hartland-Thunberg, 1982); </p><p> o natiune are securitatea asigurata in masura in care nu se afla in pericol de a </p><p>fi nevoita sa sacrifice valori importante, daca doreste sa evite razboiul, si este </p><p>capabila, daca este provocata, sa le pastreze prin obtinerea victoriei intr-un </p><p>astfel de razboi (Walter Lippmann, 1962); </p><p> ... capacitatea de a face fata agresiunii externe (Giacomo Luciani, 1989); </p><p> ... asigurarea bunastarii viitoare (Laurence Martin, 1983); </p><p> ... prezervarea unui stil de viata acceptabil de catre .... cetateni, dar care este </p><p>compatibil cu necesitatile si aspiratiile legitime ale altora (Colegiul National de </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 9 </p><p>Aparare, Canada, 1989); </p><p> ... in oricare dintre sensurile obiective, masoara absenta amenintarilor la </p><p>adresa unor valori existente, intr-un sens subiectiv, absenta temerii ca astfel </p><p>de valori vor fi atacate (Arnold Wolfers, 1962); </p><p> prezervarea, in conditii acceptabile de evolutie, a pattern-urilor traditionale </p><p>de limba, cultura, asociere si de identitate nationala, religioasa si de obiceiuri" </p><p>(securitatea societala, Waever, 1993). </p><p>Aceasta trecere in revista a variatelor definitii pun in evidenta complexitatea </p><p>conceptului de securitate. Cursul de Teoria si practica securitatii va realiza un </p><p>parcurs explicativ al principalelor orientari si perspective ale studiilor de </p><p>securitate, insistand, atat cat ne permite spatiul, pe acele aspecte teoretice si </p><p>practice relevante pentru securitatea Romaniei. </p><p>2. Perspective </p><p>Scoala realista (traditionalista) (Morgenthau, Aron, Neighbuhr, Kennan, Herz, </p><p>Wight, Kissinger); </p><p> studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici; </p><p> exista o serie de variabile standard de-a lungul istoriei, care nu sunt </p><p>dependente de situatii specifice; </p><p> puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste; </p><p> natura sistemului international - grupurile politice (triburi, orase-stat, </p><p>regate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem </p><p>international anarhic; </p><p> anarhie = nu exista o autoritate sau guvern mondial care sa </p><p>reglementeze interactiunea partilor constitutive; </p><p> fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana; </p><p> statele sunt constranse de actiunile, intentiile si comportamentul altor </p><p>state; </p><p> cand interesele statelor converg = pace in sistemul international; </p><p> cand interesele sunt divergente = conflict; </p><p> intrucat oricare stat poate recurge la forta, rezulta ca toate statele trebuie sa </p><p>detina o anumita forta; </p><p> factorii care influenteaza securitatea: </p><p> militar </p><p> geografic </p><p> uman (moral). </p><p> Morgenthau: politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentru </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 10 </p><p>putere, </p><p> este o constanta a sistemului international; </p><p> statele folosesc forta pentru a-si proteja interesele, incat interesul primar </p><p>este de a obtine cat mai multa putere; </p><p> managementul puterii este principala problema a relatiilor internationale - </p><p>realism = politica de putere (power politics) </p><p>Ipotezele realismului </p><p> Actorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii; cel mai important grup </p><p>organizat in politica este statul national (nation-state); </p><p> Relatiile inter-nationale sunt in mod esential competitive si conflictuale </p><p>(anarchy), ceea ce genereaza insecuritate; </p><p> Motivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and security). </p><p>Scoala liberala (idealista) </p><p> starea naturala a lumii este cea de pace (Kant); </p><p> individul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului (ale </p><p>individului) primeaza; </p><p> securitatea este o consecinta a pacii; pacea se instaureaza ca urmare a lipsei </p><p>razboiului (Wilson); </p><p> sistemul de state este organizat sub forma unei societati internationale a carei </p><p>principala misiune este promovarea pacii; </p><p> societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitatii </p><p>internationale (Hedley Bull); </p><p> organizarea internationala presupune cooperare si integrare prin reglementari </p><p>stabilite ad-hoc (Deutsch, Keohane); </p><p> interdependenta (Keohane - Democratiile nu lupta una impotriva alteia); </p><p> liberalismul economic (integrarea economica si politica) - sursa de securitate </p><p>(Rosecrance); </p><p> globalizarea civilizatiei occidentale - extinderea drepturilor omului, a </p><p>democratiei si integrarea in retele = mai multa securitate pentru oameni </p><p>(human security), mai putina suveranitate pentru state, mai multa autoritate </p><p>catre organizatii globale si regionale. </p><p>Ipotezele liberalismului: </p><p> individul si drepturile sale primeaza; </p><p> securitatea este o consecinta a pacii; </p><p> organizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului de state si </p><p>tendinta anarhica a acestuia; </p><p> interdependena economic genereaz securitate, piaa liber este o garanie a securitii; </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 11 </p><p> globalizare = integrare, progres, democratie, liberalism, etc. </p><p>4. Abordarea post-razboi rece. </p><p> Razboiul Rece a condus la o militarizare a securitatii; </p><p> dominatia scolii realiste (exemplu strategia containment-ului); </p><p> dezvoltarea studiilor strategice (ex. strategia nucleara); </p><p> avansul geopoliticii (ex. geopolitica rimland-ului); </p><p> conceptele de dinamica amenintarilor, dilema securitatii, cursa inarmarilor, </p><p>armatele de masa s.a. dominante </p><p> Sf. Razboiului Rece - reconsiderare a domeniului securitatii; </p><p> imbinarea (sinteza) scolilor si a traditiilor intelectuale (realista si idealista) </p><p>in domeniul securitatii; </p><p> trecerea de la amenintari la vulnerabiliti i riscuri de securitate; largirea domeniului: politic, economic, societal, mediu; </p><p> demilitarizarea securitatii: accent pe societal (civilizatii (Huntington), </p><p>etnic, religios), economic, terorism, trafic, protectia mediului; </p><p> o noua agenda a securitatii - nationala si internationala (Buzan); </p><p> o noua schema de abordare a securitatii (Waever, Buzan); </p><p>5. Noul aparat conceptual al securitatii: </p><p>(Buzan, Waever, de Wilde, 1997) </p><p> Securitatea este un concept sub-dezvoltat (Buzan, 1990) </p><p> este ideologizat: diferite perspective nu resusesc sa dea o definitie </p><p>generala, ci numai solutii la probleme specifice; </p><p> capcana teoriei puterii: securitatea este derivata din putere, in special din </p><p>puterea militara, dar care este neputincioasa in rezolvarea securitatii </p><p>societale, a problemelor de mediu, saracie, terorism, trafic, etc. </p><p> disputa realisti-idealisti (securitatea este un produs al puterii versus </p><p>securitatea este un produs al pacii) nu a clarificat lucrurile; </p><p> natura studiilor strategice: datorita evolutiei in tehnologia militara, </p><p>valabilitatea scurta a studiilor strategice a blocat dezvoltarea securitatii </p><p>pentru perioade lungi, la care se adauga dependenta excesiva de modelul </p><p>realist; </p><p> interes pentru mentinerea unei ambiguitati simbolice a securitatii </p><p>nationale din partea politicienilor. </p><p>5. Redefinirea securitatii (B. Buzan, 1998) Diagrama studiilor de securitate. </p><p> Acceptarea ipotezei realiste a sistemului international anarhic; </p><p> Amendarea ipotezei politicii de putere cu teoria liberala a interdependentei; </p></li><li><p>TEORIA I PRACTICA SECURITII 12 </p><p> Acceptarea influentelor procesului de globalizare, sub forma creterii anselor pentru pace, concomitent cu apariia vulnerabilitilor i riscurilor; </p><p> Introducerea in domeniu a unor dimensiuni relevante pentru securitate </p><p>(natiune, identitate, religie, migratie, terorism, risc etc); </p><p> nelegerea securitii ca proces de construcie social (identificare, definire, securizare a unei vulnerabiliti, risc sau ameninare) securizarea (sec...</p></li></ul>