Suport Curs - Securitate

  • Published on
    14-Apr-2016

  • View
    227

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

a

Transcript

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 3

    CUPRINS

    Introducere in tematica cursului 7

    1. Delimitarea domeniului.

    2. Definitii.

    3. Perspective (realista si idealista).

    4. Abordarea post-razboi rece.

    5. Noul aparat conceptual al securitatii.

    6. Redefinirea securitatii. Diagrama studiilor de securitate.

    Module

    1. SECURITATEA CA PUTERE. DILEMA DE SECURITATE 13

    1. Securitatea ca art militar: Clausewitz, Jomini, Machiavelli, Liddell-Hart, Douhet

    2. Securitatea ca putere. Studiile strategice si definirea insecuritatii.

    3. Dilema securitii. 4. Securitatea nationala: interese nationale, obiective de

    securitate, strategia nationala de securitate.

    5. State slabe-state puternice.

    Productorii i consumatorii de securitate.

    2. SECURITATEA CA PACE.

    CONFLICTUL I VIOLENA STRUCTURAL 30

    1. Dimitrie Gusti: sociologia pcii i a rzboiului. 2.Conflictul i violena structural. 1. Axiomele conflictului internaional

    3. SECURITATEA NAIONAL. VULNERABILITI, RISCURI, AMENINRI 37

    1. Statul i securitatea naional. Interesele naionale. 2. Insecuritatea: vulnerabiliti, riscuri, ameninri. 3. Securitatea militar. 4. Securitatea politic. Subminarea autoritii. 5. Securitatea economic. 6. Securitatea societal, securitatea mediului.

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 4

    4. SECURITATEA SOCIETAL. NOUA AGEND DE SECURITATE MIGRAIE, CRIMINALITATE, TERORISM I ORDINE PUBLIC ..........46

    1. Societate si securitate.

    2. Bazele de constituire a societatii. Aspectele societale.

    3. Domeniul securitatii societale.

    4. Securitatea in sens largit. Securitatea statului si securitatea societatii.

    5. Natiune, nationalism, identitate. Semnificatia lor pentru

    securitatea societala.

    6. Migraia. Securitatea societal i fenomenul migraiei. 7. Stabilitate societal, delicven, terorism. Ordinea public n Europa.

    5. SOCIETATEA RISCULUI. SECURITATE N CONDIII DE RISC 63

    1. Industrialism, democratie, modernism: riscul istoriei. 2. Productia bunastarii versus productia riscurilor. Sub-politica. 3. Managementul riscului. Potentialul politic al riscului. 4. Potenialul auto-distructiv al societii.

    Secolul XXI - securitate n condiii de risc

    Anexe:

    THE CONCEPT OF SECURITY: by Bjrn Mller 74

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 5

    BIBLIOGRAFIE :

    1. I.N. Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2005.

    2. M. Griffits, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, Editura Ziua, 2003. 3. I.N. Sava, G. Tibil. M. Zulean, Armata si Societatea. Culegere de texte de

    sociologie militara, Ed. Info Team, Bucuresti, 1998.

    4. Ilie Badescu & Dan Dungaciu, Sociologia si Geopolitica Frontierei, 2 vol., Editura Floare Albastra, 1994.

    5. Barry Buzan, People, States and Fear. An Agenda for International Security Studies in the Post-Cold War Era, Harvester Wheatsheaf, 1991 (vezi si

    versiunea in lb romana).

    6. Charles L. Glaser, The Security Dillema Revisited, in World Politics, no. 50, 1997, p. 171-201.

    7. T. Terriff, S. Croft, L. James, P. M. Morgan, Security Studies Today, Policy Press, 1999.

    8. Barry Buzan, The Idea of State and the National Security, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 36-46.

    9. W. David Clinton, The National Interest: normative foundations, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 47-

    58.

    10.Ulrich Beck, The Risk Society. Towards a New Modernity, Sage Publication,

    1992.

    11. Peter J. Katzenstein (ed), The Culture of National Security, Columbia Univ.

    Press, 1996.

    12.Ole Waever, B. Buzan, M. Kelstrup, P. Lemaitre (ed), Identity, Migration and

    the New Security Agenda in Europe, St. Martin Press, New York, 1993.

    13. B. Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security. A New Framework for

    Analysis, Rienner, Londra, 1998.

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 6

    Link-uri Internet:

    Politica de Securitate si Aparare Comuna a UE : http://ue.eu.int/pesc/pres.asp?lang=en#TOP?lang=en

    Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa OSCE : http://www.osce.org/publications/handbook/index.php3

    Organizatia Natiunilor Unite ONU: http://www.un.org/aboutun/charter/index.html

    Organizatia Tratatului Nord Atlantic NATO : http://www.nato.int/docu/handbook/2001/index.htm

    EUROPA DE EST Securitate:

    https://da.mod.uk/CSRC/Home/documents/central_and_eastern_europe.htm

    Se adauga bibliografia recomandata de prof. invitat

    pt. domeniile specificate de acesta.

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 7

    INTRODUCERE IN TEMATICA CURSULUI

    1. Delimitarea domeniului.

    2. Definitii.

    3. Perspective (realista si idealista).

    4. Abordarea post-razboi rece.

    5. Noul aparat conceptual al securitatii.

    6. Redefinirea securitatii. Diagrama studiilor de securitate.

    1. Delimitarea domeniului.

    securitatea esentiala vietii indivizilor, comunitatii, statelor;

    securitatea fizica vitala;

    securitatea economica, sociala, culturala, politica, militara etc. expresii ale

    unei stari agregate a securitatii individuale si colective;

    in sensul traditional, securitatea a fost asociata cu puterea militara;

    dupa 1990 si 9/11, securitatea este extinsa catre domeniile politic, economic,

    societal;

    se trece de la ameninri la vulnerabiliti i riscuri de securitate; rezulta un domeniu larg, complex, ce trebuie definit, sistematizat si

    operationalizat;

    literatura de specialitate abordeaza securitatea din dou perspective importante realista i idealist.

    Scoala realista in domeniul securitatii - accentul pe conceptul de putere si

    derivatele ei, i.e. politica de putere (power politics) si echilibru de putere

    (balance of power);

    Scoala idealista - accentul pe conceptul de pace; razboiul este considerat o

    amenintare majora derivata din problema securitatii nationale; eliminarea

    razboiului si instaurarea paciii conduce la eliminarea problemei de pe agenda

    internationala.

    Aceste doua perspective (scoli de gandire) au dominat agenda internationala

    pana in 1990.

    Dupa 1990 - o perioada de redefinire a securitatii, in contextul

    - prabusirii comunismului in Europa de Est;

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 8

    - al disparitiei URSS;

    - al largirii NATO si UE;

    - redefinirii ONU.

    Fenomenul 9/11 a accelerat procesul de redefinire a securitatii.

    Ambele orientari sunt reinterpretate din perspectiva:

    - realismul - o prea mare importanta acordata puterii, in general, puterii

    militare, in particular;

    - idealismul - o neglijare a altor amenintari, altele decat razboiul, ca surse

    de insecuritate (saracia, extremismul politic si religios, mediul

    inconjurator, criminalitatea organizat, terorismul, etc);

    Cele doua orientari dominante pana in anii '80 - perspective ireconciliabile, cu

    solutii contradictorii.

    Exemple:

    - in scoala realista (anglo-saxona, rusa) - un actor international (stat, alianta)

    are suficienta securitate daca are suficienta putere (militara, economica, politica,

    culturala, informationala, etc)

    - 9/11 si Cecenia au demonstrat ca puterea nu garanteaza in mod

    absolut securitatea;

    - in scoala idealista - un actor are suficienta securitate daca se instaureaza pacea

    mondiala (vezi Fr. Fukuyama)

    - 9/11 a infirmat aceasta teza, respectiv instaurarea pacii intre Est

    si Vest, inteleasa ca "pace mondiala", nu a generat automat securitate ci, mai

    degraba, a deschis calea unor noi tipuri de riscuri si amenintari la adresa

    securitatii

    1. Definitii.

    Securitatea este

    ... lipsa relativa a razboiului (Ian Bellany, 1981);

    ... capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale

    (Penelope Hartland-Thunberg, 1982);

    o natiune are securitatea asigurata in masura in care nu se afla in pericol de a

    fi nevoita sa sacrifice valori importante, daca doreste sa evite razboiul, si este

    capabila, daca este provocata, sa le pastreze prin obtinerea victoriei intr-un

    astfel de razboi (Walter Lippmann, 1962);

    ... capacitatea de a face fata agresiunii externe (Giacomo Luciani, 1989);

    ... asigurarea bunastarii viitoare (Laurence Martin, 1983);

    ... prezervarea unui stil de viata acceptabil de catre .... cetateni, dar care este

    compatibil cu necesitatile si aspiratiile legitime ale altora (Colegiul National de

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 9

    Aparare, Canada, 1989);

    ... in oricare dintre sensurile obiective, masoara absenta amenintarilor la

    adresa unor valori existente, intr-un sens subiectiv, absenta temerii ca astfel

    de valori vor fi atacate (Arnold Wolfers, 1962);

    prezervarea, in conditii acceptabile de evolutie, a pattern-urilor traditionale

    de limba, cultura, asociere si de identitate nationala, religioasa si de obiceiuri"

    (securitatea societala, Waever, 1993).

    Aceasta trecere in revista a variatelor definitii pun in evidenta complexitatea

    conceptului de securitate. Cursul de Teoria si practica securitatii va realiza un

    parcurs explicativ al principalelor orientari si perspective ale studiilor de

    securitate, insistand, atat cat ne permite spatiul, pe acele aspecte teoretice si

    practice relevante pentru securitatea Romaniei.

    2. Perspective

    Scoala realista (traditionalista) (Morgenthau, Aron, Neighbuhr, Kennan, Herz,

    Wight, Kissinger);

    studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici;

    exista o serie de variabile standard de-a lungul istoriei, care nu sunt

    dependente de situatii specifice;

    puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste;

    natura sistemului international - grupurile politice (triburi, orase-stat,

    regate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem

    international anarhic;

    anarhie = nu exista o autoritate sau guvern mondial care sa

    reglementeze interactiunea partilor constitutive;

    fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana;

    statele sunt constranse de actiunile, intentiile si comportamentul altor

    state;

    cand interesele statelor converg = pace in sistemul international;

    cand interesele sunt divergente = conflict;

    intrucat oricare stat poate recurge la forta, rezulta ca toate statele trebuie sa

    detina o anumita forta;

    factorii care influenteaza securitatea:

    militar

    geografic

    uman (moral).

    Morgenthau: politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentru

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 10

    putere,

    este o constanta a sistemului international;

    statele folosesc forta pentru a-si proteja interesele, incat interesul primar

    este de a obtine cat mai multa putere;

    managementul puterii este principala problema a relatiilor internationale -

    realism = politica de putere (power politics)

    Ipotezele realismului

    Actorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii; cel mai important grup

    organizat in politica este statul national (nation-state);

    Relatiile inter-nationale sunt in mod esential competitive si conflictuale

    (anarchy), ceea ce genereaza insecuritate;

    Motivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and security).

    Scoala liberala (idealista)

    starea naturala a lumii este cea de pace (Kant);

    individul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului (ale

    individului) primeaza;

    securitatea este o consecinta a pacii; pacea se instaureaza ca urmare a lipsei

    razboiului (Wilson);

    sistemul de state este organizat sub forma unei societati internationale a carei

    principala misiune este promovarea pacii;

    societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitatii

    internationale (Hedley Bull);

    organizarea internationala presupune cooperare si integrare prin reglementari

    stabilite ad-hoc (Deutsch, Keohane);

    interdependenta (Keohane - Democratiile nu lupta una impotriva alteia);

    liberalismul economic (integrarea economica si politica) - sursa de securitate

    (Rosecrance);

    globalizarea civilizatiei occidentale - extinderea drepturilor omului, a

    democratiei si integrarea in retele = mai multa securitate pentru oameni

    (human security), mai putina suveranitate pentru state, mai multa autoritate

    catre organizatii globale si regionale.

    Ipotezele liberalismului:

    individul si drepturile sale primeaza;

    securitatea este o consecinta a pacii;

    organizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului de state si

    tendinta anarhica a acestuia;

    interdependena economic genereaz securitate, piaa liber este o garanie a securitii;

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 11

    globalizare = integrare, progres, democratie, liberalism, etc.

    4. Abordarea post-razboi rece.

    Razboiul Rece a condus la o militarizare a securitatii;

    dominatia scolii realiste (exemplu strategia containment-ului);

    dezvoltarea studiilor strategice (ex. strategia nucleara);

    avansul geopoliticii (ex. geopolitica rimland-ului);

    conceptele de dinamica amenintarilor, dilema securitatii, cursa inarmarilor,

    armatele de masa s.a. dominante

    Sf. Razboiului Rece - reconsiderare a domeniului securitatii;

    imbinarea (sinteza) scolilor si a traditiilor intelectuale (realista si idealista)

    in domeniul securitatii;

    trecerea de la amenintari la vulnerabiliti i riscuri de securitate; largirea domeniului: politic, economic, societal, mediu;

    demilitarizarea securitatii: accent pe societal (civilizatii (Huntington),

    etnic, religios), economic, terorism, trafic, protectia mediului;

    o noua agenda a securitatii - nationala si internationala (Buzan);

    o noua schema de abordare a securitatii (Waever, Buzan);

    5. Noul aparat conceptual al securitatii:

    (Buzan, Waever, de Wilde, 1997)

    Securitatea este un concept sub-dezvoltat (Buzan, 1990)

    este ideologizat: diferite perspective nu resusesc sa dea o definitie

    generala, ci numai solutii la probleme specifice;

    capcana teoriei puterii: securitatea este derivata din putere, in special din

    puterea militara, dar care este neputincioasa in rezolvarea securitatii

    societale, a problemelor de mediu, saracie, terorism, trafic, etc.

    disputa realisti-idealisti (securitatea este un produs al puterii versus

    securitatea este un produs al pacii) nu a clarificat lucrurile;

    natura studiilor strategice: datorita evolutiei in tehnologia militara,

    valabilitatea scurta a studiilor strategice a blocat dezvoltarea securitatii

    pentru perioade lungi, la care se adauga dependenta excesiva de modelul

    realist;

    interes pentru mentinerea unei ambiguitati simbolice a securitatii

    nationale din partea politicienilor.

    5. Redefinirea securitatii (B. Buzan, 1998) Diagrama studiilor de securitate.

    Acceptarea ipotezei realiste a sistemului international anarhic;

    Amendarea ipotezei politicii de putere cu teoria liberala a interdependentei;

  • TEORIA I PRACTICA SECURITII 12

    Acceptarea influentelor procesului de globalizare, sub forma creterii anselor pentru pace, concomitent cu apariia vulnerabilitilor i riscurilor;

    Introducerea in domeniu a unor dimensiuni relevante pentru securitate

    (natiune, identitate, religie, migratie, terorism, risc etc);

    nelegerea securitii ca proces de construcie social (identificare, definire, securizare a unei vulnerabiliti, risc sau ameninare) securizarea (sec...