Suport de Curs 2 Arta Fotografica

  • Published on
    17-Oct-2015

  • View
    25

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

arta fotografica

Transcript

<ul><li><p>Prezentare generala aaparatului de fotografiatAccesoriiGenuri ale Artei FotograficeFotografia de Moda si Beauty</p><p>Curs Arta fotografica |2|25-26 ianuarie</p></li><li><p>Compoziia static</p><p>1. Prezentare generala a aparatului de fotografiat</p><p>Blocurile functionale ale aparatului de fotografiatPentru a intelege mai bine aparatul de fotografiat il vom imparti in cateva blocuri functionale, dupa cum urmeaza:- structura de rezistenta (dpdv mecanic)- interiorul- exterior</p><p>Structura de rezistenta a aparatului foto este realizata din materiale diverse, cele mai intalnite fiind plasticul, policarbonatul si magneziul. Cel mai bun material, magneziul, este intalnit la aparatele din gama profi si asigura o protectie superioara fata de celelalte enumerate mai sus. Cand spun protectie ma refer la cea mecanica (socuri), intemperii, praf.Structura de rezistenta este acoperita cu un material de tip plastic sau plastic si cauciuc. Aceasta aco-perire are rolul de a sigila interiorul aparatului si de a asigura o aderenta buna a mainii la acesta. Pentru a putea face diferenta intre calitatea materialelor cu care sunt acoperite structurile aparatelor, va invit sa mergeti la un magazin foto si sa folositi un Nikon D3200 in paralel cu un Canon 1100D.Structura de rezistenta este proiectata sa primeasca la interior diferite module care dau viata aparatului foto:- cablajele electronice- modulele electronice din care fac parte senzorul, procesorul si celelalte circuite integrate- shutterul si comanda electronico-mecanica a acestuia- blocul optic format din pentaprisma, oglinda, placa mata si vizorul optic- montura specifica producatorului si contactele electrice necesare comunicarii cu obiectivul</p><p>La exterior, aparatul de fotografiat primeste diferite butoane si rotite, dar si unul sau mai multe mon-itoare care ajuta utilizatorul sa acceseze meniul, functiile sau setarile necesare functionarii optime si realizarii de imagini digitale (fotografii sau filme).Partea din fata a aparatului foto (Nikon D3200)La o simpla privire a aparatului de fotografiat, vom observa in partea din fata inscriptionate denumirea producatorului (centrat in partea superioara) si modelul (dreapta, in treimea superioara), montura pe care pot fi montate obiective, lentile, filtre sau capacul de body. Se mai poate observa, in partea stanga-sus, lampa de asistenta la focalizare, receptorul infrared pentru telecomanda (stanga, pe laterala care asigura priza pentru mana), butonul care blocheaz/deblocheaza montura, butonul de comanda (ridi-care) a blitzului pop-up.</p><p>Partea superioara a aparatului fotoPe aceasta parte a aparatului vom descoperi blitz-ul pop-up, microfonul (fanta de receptie a sunetului), urechile de prindere a curelei aparatului, rotita de selectie a modurilor de functionare si selectie a func-tiilor aparatului (manual sau automat), butonul declansator, intrerupatorul on/off, butoane diverse care asigura accesul si selectarea unor functii.</p><p>1</p></li><li><p>Spatele aparatului fotoPentru a incepe cu o gluma, pot spune ca orice detinator plateste o suma foarte mare pe aparat pentru a fi tratat cu spatele. Orice fotograf foloseste aparatul, acceseaza functiile acestuia, vizualizeaza imaginile inmagazinate pe cardul de memorie, toate in proportie covarsitoare aflandu-se pe partea din spate. Aici pot fi descoperite urmatoarele:- butonul de acces la memoria aparatului, reprezentat grafic printr-un dreptunghi ce are inscris un triunghi- butonul de acces la meniul aparatului;- butonul info si cele de magnificare a imaginilor;- monitorul care poate rezolutii diferite, Nikon D3200 avand 921K( 921.000 pixeli);- rotita de selectie si setare a valorilor aparatului;- butonul prin care se blocheaza focalizarea (aparatul nu mai focalizeaza dupa apasarea acestui buton) si expunerea;- butonul de Live View;- selector multiplu de ghidaj si selectie meniu si validarea selectiei;- alte butoane de acces rapid la functiile aparatului.</p><p>Lateralele aparatuluiPe cele doua laterale vom descoperi camera cardului de memorie (slotul de card) si cea in care putem introduce diferite cabluri de conectare la accesorii diverse: monitor/tv, calculator etc.Partea de josIn aceasta parte, putem gasi un filet pentru fixarea diferitelor accesorii precum: patina trepiedului, gripul sau hand strapul, dar si locul in care se introduce bateria.Cursul vine insotit de brosura aparatului foto Nikon D3200.</p><p>2. Accesorii. Introducere</p><p>Accesoriile pot fi definite ca fiind dispozitive care se pot atasa, fizic, aparatului de fotografiat sau pot fi puse in relatie de subordonare cu acesta prin diferite procedee: conectare wireless , cablu sau conectori etc. Rolul lor este acela de a imbunatati/usura munca fotografului in vederea obtinerii unor imagini digi-tale (fotografii) care sa reliefeze imaginatia si creativitatea acestuia.Exemplea. Trepiedul este unul dintre cele mai folosite accesorii. Ajuta la stabilizarea aparatului in vederea obtin-erii unor imagini corecte in cazul folosirii unor timpi de expunere lungi, sustine aparatul foto in situatiile in care fotograful nu poate realiza aceasta sarcina din diferite motive, declansarea facandu-se de la distanta etc.b. Geanta foto/rucsacul sunt utile pentru transportul in siguranta a aparatului foto si a accesoriilor afer-ente.c. Gripul prin adaugarea acestuia la corpul aparatului foto se urmareste marirea capacitatii energetice (suplimentarea bateriei proprii) dar asigura si o suprafata mai mare pentru prinderea aparatului.d. Blitz se poate folosi in diferite situatii in care lumina din cadru este scazuta, pentru luminarea creativa a subiectului, pentru a dezvalui detaliile unui subiect care are o sursa de lumina puternica in spate etc.</p><p>2</p></li><li><p>Brosura Nikon:</p><p>3</p></li><li><p>4</p></li><li><p>6</p></li><li><p>7</p></li><li><p>8</p></li><li><p>9</p></li><li><p>10</p></li><li><p> 3. Genuri ale Artei fotografice</p><p> a.Fotografia de peisajEste una dintre cele mai populare, in cadrul acestui gen realizandu-se cele mai multe fotografii.Fotograful incercand sa suprinda o anumita locatie, mai exact un loc deschis care prezinta o vedere panoramica sau doar o parte a acesteia (paduri, munte, dealuri).</p><p>b.Fotografia portretSurprinde una sau mai multe persoane, se poate desfasura in aer liber sau in studio sau in locatii. Este un gen de fotografie foarte permisiv. Fotograful trebuie sa posede o pasiune pentru detalii astfel incat sa redea cat mai fidel trasaturile si starea de spirit ale unei persoane.</p><p>c. Fotografia de arhitecturaSurprinde detaliile unei cladiri, iar rolul fotografului este de a reda ideea de baza a arhitectului.</p><p>d. Fotografia subacvaticaEste utilizata mai ales de scafandrii, peisajul subacvatic fiind foarte bogat si magnific.</p><p>e. Fotografia aerianaCapteaza imagini cu o camera foto atasata fie intr-un aparat de zbor (avion, elicopter) sau aparat telecomandat (balon cu aer, motoplanor).</p><p>f. Fotografia macroReda in detalii aproape miscroscopice elemente din natura.</p><p>g. Fotografia de produsUtilizata mai ales in strategiile de marketing, in vederea dezvoltarii si consolidarii unor brand-uri.</p><p>h. Fotografie sportivaSurprinde miscarea sportivilor si atletilor, precum si trairile si emotiile acestora.</p><p>i. Fotografia nudFolosita mai ales in fotografia de moda cat si in fotografia artistica.</p><p>j. Fotografia de evenimenteSe realizeaza in scopuri de entertainment, fie personal (nunti, botezuri, petreceri private), fie pentru publicul larg (evenimente media, concerte)</p><p>k. Foto-jurnalismulFotograful trebuie sa prezinte cronologic desfasurarea unui eveniment in imagini.</p><p>l. Fotografia de publicitateAre scopul de a realiza fotografii de tip portret sau macro, necesita o cunoastere avansata de prelucrare digi-tala.</p><p>m. Fotografia de moda si frumuseteDedicata revistelor de moda, publicitate, in scopul de a vinde un anumit produs sau de a seta un trend, fiind desfasurata in locatii diverse si fiind insotita de o garderoba care include si accesorii.</p><p>11</p></li><li><p>a.</p><p>b.</p><p>c.</p><p>12</p></li><li><p>d.</p><p>e.</p><p>f.13</p></li><li><p>g.</p><p>h.</p><p>i.</p><p>14</p></li><li><p>j.</p><p>k.</p><p>l.</p><p>m.</p></li><li><p>4. Fotografia de moda si beauty</p><p>Fotografia de moda a fascinat intotdeauna privirile noastre.Gasita de cele mai multe ori in editoriale pentru brandurile de moda din intreaga lume si in revistele de moda, acest gen spectaculos in chip cotidian al fotografiei este cat de poate de apropiat de foto-grafia artistica.In fapt, un numar considerabil de fotografi-artisti au conceput adevarate opere de arta reusind sa exprime atat de bine spiritul vremii incat au trecut granita comercialismului care defineste de regula o fotografie de moda.</p><p>Primele licariri ale fotografiei de moda dateaza din 1856, anul in care Adolphe Braun a creat un album fotografic pentru Virginia Oldoni, o femeie nobila de la curtea lui Napoleon al III lea, care a fost primul model in istorie fotografiat in haine oficiale.Primele reviste de moda create au fost Harpers Bazaar (1867) si Vogue (1892), care au folosit in primii ani imagini si schite facute de ilustratori precum Christian Berard si Georges Lepapa, deoarece couturierii nu aveau incredere in fotografi, temandu-se ca creatiile lor sa nu mai fie exclusive.Primul fotograf de moda a fost Baronul Adolphe de Meyer, angajat de Conde Nast in 1913 pentru a realiza cateva cadre experimentale pentru Vogue.</p><p>In prima decada a secolului 20 a fost permis accesul fotografiilor in reviste.Primele fotografii si-au facut aparitia in revistele franceze cum ar fi La mode practique.In 1911 fotograful Edward Steichen i s-a permis de catre Lucien Vogel, redactorul revistei Jardin des Modes si Le Gazette du Bon Temps sa promoveze fashion-ul ca pe o arta utilizand fotografia, aces-tea fiind publicate in revista Art et Decoration.Vogue urmata de rivala sa Harpers Bazaar, au condus fotografia de fashion intre anii 1920-1930 iar in perioada urmatoare s-au lansat si in Statele Unite, introducand stiluri noi, cum ar fi fotografiile cu modele sport pe plaja.</p><p>In urmatoarele decenii a fost redefinit rolul fotografului de fashion bazat pe utilizarea imaginii expre-sive a femeii moderne.Pana in anii 1930 Parisul a fost centrul modei si a fotografiei de moda, orasul atragand prin strazile nostalgice cei mai faimosi fotografi, multi venind din Germania - Horst P. Horst si George Hoyningen-Huene, amandoi lucrand impreuna cu editorii revistei Vogue.Edward Steichen a imortalizat-o pe Greta Garbo, realizand astfel una dintre fotografiile care au intrat in istorie si care a fost folosita ulterior in 1955 pe coperta revistei Life.</p><p>Cecil Beaton a lucrat ca fotograf pentru revista Vanity Fair si Vogue, castigand in 1964 un Acad-emy Award pentru costumele actritei Audrey Hepburn in filmul My fair lady.Din ce in ce mai multi fotografi s-au mutat din Paris in New York astfel incat acesta a devenit noul centru al modei, si numele mari din industria fotografica si-au gasit succesul aici, cum ar fi: Mar-tin Mukancsi - un fotograf ungur, primul care a introdus miscarea in fotografia de moda, care pana atunci era compusa mai mult din cadre statice si pozitii stereotipale.</p><p>In jurul anilor 40, s-a facut remarcata Louise Dahl-Wolfe care a lucrat pentru Harpers Bazaar, fiind prima care a utilizat lumina naturala in fotografii, alegand locatii exotice si jucandu-se cu culorile (pana atunci majoritatea fotografiilor fiind alb-negru)Dupa al doilea razboi mondial moda a inceput sa se recupereze, in perioada aceasta nume precum Irving Penn, Richard Avedon, Norman Parkinson au rasarit cu o forta creativa si prospetimea tehnicii.Parkinson a fost primul care a tinut shootinguri in aer liber pe strazile orasului.Irving Penn a imortalizat-o pe sotia lui in diverse cadre, care in timp au devenit iconice.</p><p>16</p></li><li><p>In jurul anilor 50 fotografiile tip avantgarde iau amploare devenind tot mai experimentale.Richard Avedon este influentat de Mukancsi si devine faimos mai ales pentru portretul foto ale marilor artisti si actori, chiar si ale tatalui sau.Din anii 50 moda italiana incepe sa fie recunoscuta in intreaga lume, atragand cumparatori din restul Europei si din America. Astfel Milano devine cel mai important centru din Italia, deoarece redactiile de moda erau localizate aici.Tot in acesti ani un nou tip de model prinde contur - modelele devin iconice si incep sa fie recunoscute in intreaga lume.</p><p>Fotografii care au lansat modelul vedetaau fost David Bailey, Terence Donovan si Brian Duffy. Tot impreuna au creat conceptul vizual numit swinging London, care insemna imagini foto cu petreceri, distractie, scene dramatice.In perioada anilor 70, dupa explozia de forme, culoare si stiluri hippy ale anilor 60, moda a evoluat ca-tre practicalitate, odata cu inventia jeans-ilor.Fotografi remarcabili din aceasta perioada:Helmut Newton si Sarah Moon.</p><p>Intre 1970-1980 reteaua pret-a-porter a explodat: moda a devenit o reala industrie si pentru publicul larg, iar de atunci asistam la ascensiunea revistelor si reclamelor de moda.Istoria acestor ani este marcata de opera lui Herb Ritts, care a fotografiat campaniile Calvin Klein, Ver-sace, Armani.In anii 90 stilul minimalist atrage tot mai multi fotografi.In America apare termenul heroine chic, care se refera la modele slabe, palide si puternice, un exem-plu graitor fiind campaniaCK, in care Kate Moss a fost protagonista fotografiilor lui Mario Sorrenti.</p><p>In ziua de astazi lumea fotografiei de moda este foarte dezvoltata si am putea sa o structuram in doua curente principale: unul orientat catre partea pur comerciala, iar celalalt interesat mai mult de latura artistica.Cu toate acestea granitele dintre arta, fotografia de moda si campaniile publicitare pentru branduri si marile case de moda se intrepatrund din ce in ce mai mult.Un exemplu relevant sunt campaniile lui Peter Lippmann pentru designerul de pantofi si accesorii - Christian Louboutin.</p><p>Anexe la fotografia de moda si beauty:</p><p> Virginia Oldoni fotografiata de Adolphe de Meyer</p></li><li><p>Printre primele coperti cu fotografii, Harpers Bazaar si Vogue</p><p>La mode Pratiqueunul dintre primele numere</p><p>Modele pe plaja, fotografiate de Sam Hood</p><p>18</p></li><li><p>Horst Paul Horst Greta Garbo fotografiata de Edward Steichen</p><p>Regina Elisabeta fotografiata de Cecil Beaton</p><p>Fred Astaire fotografiat deMartin Mukancsi</p><p>Louise Dahl-Wolfe</p><p>Irving Penn19</p></li><li><p>Norman Parkinson</p><p>Richard Avedon</p><p>Brian Duffy</p><p>Helmut Newton</p><p>Herb Ritts Mario Sorrenti</p><p>20</p></li><li><p>Mario Testino</p><p>Peter Lippmann pentru Christian Louboutin</p><p>21</p></li></ul>