Suport de Curs Horticultura

  • Published on
    03-Jul-2015

  • View
    488

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

RO 2004/016-941.01.01.06 GUVERNUL ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati n parteneriat cu Asociatia ,, Speranta Danubiana Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS 1. Particulariti ecologice ale plantelor legumicole n relaiile cu factorii de

mediu i dirijarea acestora prin tehnologie 2. 3.4.

Particularitile nmulirii plantelor legumicole Producerea rsadurilor de legume Pregtirea i plantarea rsadurilor de legume n cmp Verigi tehnologice n culturile de legume Cultura morcovului Ceapa

5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Varza Conopida Tomate cultura n cmp Castravete - cultura n cmp Pepenele verde Cartoful Introducere n viticultura Cultura viei de vie n Romnia Caracterele morfologice, particularitile biologice ale viei de vie Amenajarea, organizarea i dotarea sectorului pepinieristic n vederea

producerii materialului sditor 18. 19. Elemente tehnologice privind producerea materialului sditor pomicol nfiinarea plantaiilor pomicole i lucrri de ngrijire dup plantare

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELOR LEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie . Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii , si pot fi:

1. factori climatici -lumina -temperatura -apa -aerul si gazele 2. factori edafici -textura - structure solului -ph -ul - apa freatica 3. factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea -latitudinea -expozitia -inclinatia terenului TEMPERATURA Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara). Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura ,diferentiem : -specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC, -pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale, - exemplu : stevia , hreanul ,tarhonul -specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna -exemplu : morcov , telina , pastirnac -specii semi rezistente - exemplu : cartoful - specii pretentioase la caldura - exemplu : tomate , ardei, vinete , castraveti - specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni). Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima , o temperatura optima si o temperatura maxima . La temperatura minima - procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica; plantele nu mai cresc ; temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal, -are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima - procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea dezasimilatiei, epuizarea plantelor . Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii: -exces de caldura - se face prin -alegerea suprafetelor , irigarea ori de cate ori este nevoie , aerisirea puternica in spatii protejate , plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului ; - deficit de caldura - se face prin : - realizarea perdelelor de protectie , mulcirea solului,evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata , protejarea plantelor cu folie . Lumina In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric , speciile legumicole se clasifica in: -specii de zi lunga - durata maxima a luminii este de 18 ore ; infloresc .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata , spanac , morcov ) - specii de zi scurta - plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore ,

-infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole , castraveti , vinete ) intensitatea Dupa radiatiei luminoase pi. legumicole se clasifica astfel : -plante nepretentioase ( ceapa pt. frunze ) - plante putin pretentioase ( spanac ,morcov ,ridichi) -plante pretentioase (tomate , ardei, vinete , castraveti) Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare ale speciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii: - ' de sporire a intensitatii luminii - se face prin iluminarea artificiala diminuare a intensitatii de luminii - prinstropirea cu emulsie opaca de praf de creta , var stins, huma folosind gram/m reduce 1 transparenta sticlei cu 20%; folosirea de sticla speciala fotosensibila ,mulcirea solului) Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stare proaspata ( cartof consum + lumina = solanina ; radacinoase + lumina = pornire timpurie in vegetatie) APA Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .Preluarea apei se realizeaza prin radacina , iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia ,puterea de absorbtie a radacinii ,presiunea radiculara ,capilaritatea, transpiratia. Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie ,fenofaza , virsta .

Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa,frunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au 80-85 % apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% . Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in : - specii cu cerinte mari la umiditate - conopida , castravetele ,dovleacul, varza; -specii cu cerinte moderate - tomate ,ceapa, mazarea ,salata; -sepcii cu cerinte reduse -fasole ,salata ,spanac; Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit; -excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor; -deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea) AERUL SI GAZELE Aerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin miscarile sale ,vanturile. Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si altele cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.

Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor). Din grupa altor gaze , fac parte : -amoniacul, -bioxidul de sulf, -flor clor ammoniac SOLUL SI HRANA . Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu. Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si a unui potential de productie corespunzator. Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este data de continutul acestuia in argila .Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii. Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii, iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati

mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului . PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cu caracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline . Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente . Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu; Microelemente : fier,zinc,cupru,molibden,mangan Factorul biotic =OMUL Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.

PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE

Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai: -pe cale vegetative (asexuata) -prin seminte (sexuata) Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .Acesta poate fi: 1.-inmultirea prin bulbi - se aplica la ceapa esalot -bulbul are un- disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini -mod de executie - bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme 2.-inmultirea prin bulbil! - se aplica la usturoi -mod de executie - se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme 3. inmultirea prin tuberculi - la cartof -se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri 4. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.inmultirea prin drajoni - la anghinare ,tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna 6. Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina - la revent, sparanghel, hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali) 7. Inmultirea prin butasi - portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon , batat)

8: Inmultirea prin marcote - la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza , iar toamna se separa de planta mama) 9. Inmultirea prin portiuni de tufa - la leustean , macris ,cimbrisor - se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna 10. Inmultirea prin miceliu - la ciuperci 11. Inmultirea prin altoire - o metoda - se practica la pepeni, tomate, ardei ,vinete -altoirea in despicatura ,sau cu pana laterala 12. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii) INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole - avantaje -coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de timp in spatiu mic -executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte

Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara. Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind : autenticitata , puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea culturala, umiditatea Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi, normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate. Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat. Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia . Dupa marime semintele se pot clasifica astfel: -seminte foarte mari -bob, mazare, fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig -pepene galben, castraveti, sfecla rosie - 10-60seminte/lg -seminte mari -tomate, ardei, vinete, ceapa, varza -150-350seminte/lg -seminte mijlocii -morcov, patrunjel, marar -350-900seminte/lg -seminte mici - seminte foarte mici -telina, salata 1000-2000seminte/lg Obtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli. In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor -tratament fizic - cu apa calda la 50C timp de 20 min., dupa care se raceste , usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. la telina 10 min). -tratament chimic cu formalina 0,25% timp de 5min. -sulfat de cupru 0,50% timp de 10 min. -permanganat de potasiu 1.0%prin infiltratie - tiramet 4g/kg- prin prafuire.

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME Producerea rasadurilor se poate realiza in : -sera si solarii incalzite sau reci, - in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic , -in camp protejat sau neprotejat. PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITE Presupune: -pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm -maruntirea solului printr-o lucrare cu freza, -nivelarea manual cu sapa si grebla, -dezinfectarea pe cale termica sau chimica, -la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre randuri si 1-1,5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere) -dupa semanat, se acopera semintele cu pamant, se taseaza usor cu batatoarele, se uda cu stropitoarea ,dupa care straturile se acopera cu folie .Controlul semanaturilor se executa zilnic , incepand din a 4-a zi de la semanat. Cand 50% din plante au rasarit, folia se ridica de pe semanatura . In cazul solariilor incalzite , pregatirea terenului se face din toamna , urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea. Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze...