Suport de Curs Machiaj

  • Published on
    10-Aug-2015

  • View
    1.013

  • Download
    37

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs despre nfrumusearea corporal, cu multe idei practice.

Transcript

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 1/62

Anatomia i fiziologia pieliiPielea este un organ care potejeaz organismul: este o barier ntre organism i mediu extern. La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i hipoderma, la 18-20 kg. Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel mai subire pe abdomen (6-36m). Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea n funcie de sex, hran i condiiile de via. Datorit permanentei regenerri, pielea apr organismul de cldur i de frig, de loviturile mecanice, soluiile chimice i de factorii fizici, de parazii i microorganisme etc. Modul de alimentare i condiiile de via influeneaz aspectul pielii. n stare ideal, pielea este delicat i neted - aa cum se prezint pielea copilului sntos. Pielea are o textur unic, special, care se compune din linii care corespund porilor pielii. Acest desen este caracteristic fiecrui individ, mai ales pe degete. Majoritatea cutelor i a ncreiturilor se datoreaz contractrii i decontractrii muchilor, au caracter funcional, cu timpul devenind permanente. Astfel apar ridurile de expresie. Culoarea pielii depinde de grosimea epidermei, de cantitatea de pigment. La persoanele cu piele alb, pielea este mai deschis la culoare la femei dect la brbai, iar n copilrie mult mai deschis la culoare dect la maturitate. Pielea este elastic i flexibil. Odat cu trecerea timpului, prin procesul de mbtrnire, se reduce elasticitatea i flexibilitatea pielii. Funciile pielii Pielea ndeplinete foarte multe funcii, este organul care ia parte la: perceperea impulsului termoreglarea sistemului protecie fa de lovituri mecanice i fizice, chimice i bacteriologice menine sistemul ap - electrolii n metabolizarea globulelor albe, a lipidelor, a hidrailor de carbon, a hormonilor i a vitaminelor - secreie. Structura pielii Pielea se compune din trei straturi: - hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis); - dermul (pielea propriu-zis) (corium); - epiderma (epidermidis). -

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 2/62

EpidermaEste stratul exterior al pielii. Este format din rnduri de celule legate ntre ele keratinocite, aezate unele peste altele. Aceast organizare d posibilitatea pielii de a-i modifica forma i consistena cu uurin n timpul micrii. Celulele epidermei se unesc cu cele ale dermei printr-un esut. Celulele se regenereaz permanent din straturile interioare spre cele exterioare, adic din stratul germinativ spre cel spinos. Sub presiunea generaiei urmtoare de celule keratinizate, se produce deplasarea celulelor. n timpul acestei deplasri, se produc n aceste celule modificri eseniale: sunt supuse procesului de granulare, hidratare, iar metabolismul lor slbete pn ce mor. Celulele vii ale epidermei sunt ncrcate cu omprotein rezistent care se transform n cheratin rezistent la factori chimici i care nu se dizolv n ap.Celulele moarte din esutul cornos se exfoliaz. Printre celulele stratului bazal se gsesc: melanocitele i celulele Langerhans.Epiderma este cea mai activ biologic dintre straturile pielii. Epiderma ndeplinete numeroase funcii ntre altele protecia datorit keratinei, i protecia fa de radiaiile ultraviolete datorit melaninei. Epiderma este stratul exterior care protejeaz organismul fa de aciunea paraziilor i a microorganismelor. Derma Derma se compune din esut fibros. n apropierea, n substana fundamental, lng esutul de grani se afl fibrocite care dezvolt fibre i celule ale sistemului de imunitate: histiocite, celule adipoase i limfocite. n reeaua de fibre elastice colagene se gsesc vase sanguine i limfatice i numeroase terminaii nervoase. n aceast structur se regsesc de asemenea glandele sudoripare i sebacee. Toate acestea se afl poziionate n esutul conjunctiv care formeaz numeroase fibre de colagen, elastice i reticulare. Fibrele de colagen sunt componenta de baz a pielii. Se caracterizeaz prin flexibilitate i rezisten la factorii mecanici i fizici. De starea fibrelor de colagen depinde aspectul exterior al pielii starea sa se nrutete cu trecerea timpului dar i sub influena altor factori atmosferici, printre altele radiaiile ultraviolete. Astfel pielea devine uscat, i pierde vigorea i tinereea. Fibrele elastice formeaz o reea care se sprijin pe reeaua de fibre de colagen. Acestea sunt foarte ntinse (pn la 50%) i de ele depinde ntinderea i elasticitatea pielii. Sunt compuse din aminoacizi, dintre ei cel mai important i cel mai prezent glicoproteina.

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 3/62 Fibrele reticulare formeaz o reea n substana fundamental a dermei n apropierea vaselor sanguine. Ele sunt responsabile de elasticitatea pielii. Substana de baz, fundamental, este compus din mucopolizaharide, acid hialuronic, sruri minerale i glicoproteine. Hipoderma Se compune n special din celule adipoase de mrimi diferite. Se mai compune din vase sanguine i limfatice i centri nervoi. ndeplinete funcia de sprijin a dermei pe urmtorul strat i protejeaz organismul de lovituri mecanice, este numit i depozitul de energie. Are o grosime variabil: mai groas n anumite zone ale corpului, iar n alte zone este inexistent - de exemplu pe pleoape. l de baza in arta machiajului , ca in orice alta forma de arta de altfel este teoria culorii.intelegind principiile de baza va va ajuta sa faceti o combinatie buna de culori in functie de lookul pe care il doriti aceasta este roata culorilor

.culorile primare sunt cele care nu pot fi facute [reproduse]amestecind alte 2 culori .acestea sunt rosu galben si albastru :culorile secundare sunt create prin amestecarea a 2 din culorile primare verde=galben +albastru portocaliu=galben+rosu violet=rosu +albastru culorile tertiare sunt obtinute prin mixarea culorilor primare si secundare in cantitati egale kaki=galben+verde turcoise=verde +albastru plamaniu=violet+rosu . Alb si negru nu sunt considerate culori .de fapt negrul este absenta luminii toate lungimile de unda de lumina snu absorbite , insemnind ca nu exista o reflexive a luminii sau a culorii albul,pe celalalta parte este reflexia totala e luminii ,lungimilor de unda si culoare .griul este obtinut din amestecarea albului cu negrul

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 4/62 Valoarea culorii tenta o nuanta[valoare] mai ridicata a culorii orice culoare plus alb de exe ; rosu+alb= roz deci roz este o tenta a rosului .umbra este valoarea mai scazuta .orice culoare plus negru de exe .rosu +negru =burgundy deci burgundy este o umbra a rosului combinatii de culoare acestea sunt schemele din roata culorilor

1. monocromatic =o culoare cu variatie de luminozitate si intunecime de exe roz ,rosu , burgundy

analog =culori care sunt una linga cealalta in roata culorilor de exe rosu , rosuportocaliu.portocaliu

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 5/62 triadic =trei culori care sunt la distante egale in roata culorilor de exe verde ,violet , portocaliu

4 complementare = doua culori care sunt direct in opozitie una fata de cealalta de exe rosu verde , portocaliu-albastru , galben-violet .cind cind culorile complementare sunt puse una peste cealalta se neutralizeaza . cind sun tuna linga cealalta , efectul se intensifica

. ttetradic =sunt oricare 4 culori cu o legatura logic ape roata culorilor ,ca duble complementare .exemplu este o schema care este prezentata pe un model folosind 2 perechi de culori complementare albastru-portocaliu, galben violet in artele vizuale teoria culorilor este un ghid practic in amestecarea culorilor si impactul visual specific al combinatiilor de culoare desi principiile teoriei culorilor au aparut prima oara in scrierile

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 6/62 lui Leone Battista Alberti (c.1435 si in notitele lui Leonardo da Vinci(c.1490),o traditie a

teoriei culorii apare in sec 18 . Uite cum se face ca spranceana perfecta sa prinda forma. Localizeaza trei puncte centrale de-a lungul liniei spranceanei urmand acest exercitiu rapid:

Punctul A: tine un creion sau o periuta vertical, in sens opus partii nasului, observand unde intalneste spranceana. Acolo ar trebui sa inceapa spranceana Punctul B: tine un creion in sens opus narilor si muta-l in diagonala peste jumatatea dinafara a irisului ochiului. Observa unde creion intalneste spranceana. Acesta este cel mai bun loc pentru varful arcuirii. Daca pensezi de la punctul A catre punctul B,subtiind usor catre varf, vei crea forma perfecta. Fata cu forma rotunda este considerata ca fiind fara unghiuri

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 7/62

Fata cu forma patrata este considerata ca fiind o forma de fata osoasa. O arcuire a sprancenei definita, ca in imaginile care arata spranceana arcuita ascutit si spranceana arcuita fin, distrag atentia de la linia patrata a maxilarului

catre spranceana Fata in forma de inima este considerata a fi lata la nivelul fruntii. Fata in forma de inima cere o fina arcuire a sprancenei fata unghiuri drepte, ca in imaginile care arata spranceana fin arcuita, ca sa contracareze unghiul ascutit al barbiei. Sprancenele drepte maresc partea de sus a fetei, facand-o sa para chiar mai mult triunghiulara.

S.C. Princes Studio S.R.L. Suport curs MACHIOR Pagina 8/62

Fata in forma de diamant este considerata a fi lata la nivelui oaseler obrajilor. O arcuire a sprancenei definita distrage atentia de la partea centrala a fetei lata, ca in imaginile care arata spranceana arcuita fin si spranceana arcuita ascutit. Sprancenele drepte directioneaza ochii si pe o parte si pe cealalta, facand ca latimea sa fie mai usor remarcabila Forma de fata lunga este considerata a fi o forma de fata ingusta. Sprancenele drepte, ca in imaginile care le arata, directioneaza ochiul si pe o parte si pe alta, adaugand latime fetei. Sprancenele arcuite sus si cele arcuite ascutit, ca