Tema 2. Constructii speciale din beton armat si beton precomprimat. Calculul rezervorului

  • Published on
    24-Nov-2015

  • View
    63

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Tema 2. Constructii speciale din beton armat si beton precomprimat- Calculul rezervorului prin METODA MASELOR ECHIVALENTE

Transcript

CALCULUL REZERVORULUI LA ACTIUNEA SEISMICA UTILIZAND UNMODEL DINAMIC SIMPLIFICAT (METODA MASELOR ECHIVALENTE )

In timpul unui seism major, structura de rezistenta a rezervorului (peretele cilindric, acoperisul si radierul) trece din starea de repaus in starea de miscare, prin vibratii fortate ale ansamblului. Miscarea lichidului conduce la modificarea presiunilor interne, presiunile hidrostatice permanente fiind insotite de presiuni hidrodinamice, suplimentare.Pentru analiza miscarii lichidului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele ipoteze simplificatoare:a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil;b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata libera;c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi mici si medii este rigida.In mod curent, rezervoarele din beton armat sau precomprimat, caracterizate prin H/r < 2 (H - inaltimea rezervorului; r - raza rezervorului) satisfac conditiile enumerate mai sus.Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri de raspuns structural:1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului;2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului;3) raspuns mixt, in general, in acceleratii in prima parte a seismului si in deplasari in continuare.In proiectare se admite ca raspunsurile in acceleratii si in deplasari sunt simultane, iar efectele acestora pot fi insumate.

Proiectarea rezervoarelor paraseismice implica parcurgerea umatoarelor etape: verificarea structurii de rezistenta (perete, radier, acoperis, stalp central sau stalpi intermediari) cu considerarea presiunilor hidrodinamice si a fortelor de inertie induse in structura, corespunzatoare raspunsului seismic al ansamblului, in acceleratii si in deplasari; verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata de contact radier - teren de fundare sub actiunea fortei seismice totale; in cazul in care aceasta exigenta nu este satisfacuta, se trece la dimensionarea sistemului de ancorare a ansamblului; verificarea presiunilor normale pe teren luand in considerare si efectul momentului incovoietor produs de forta seismica totala; verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la rezervoarele inalte, respectiv verificarea ancorajelor cu terenul daca este cazul.Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in accoleratii cat si pentru raspunsul in deplasari.Raspunsul mixt presupune miscarea lichidului insotita de doua efecte semnificative: de impuls (este dat de partea de lichid care se misca in faza cu structura de rezistenta a rezervorului si genereaza presiuni hidrodinamice de impuls p, ce actioneaza pe peretele si radierul rezervorului); de oscilatie sau convectie (este dat de acea parte a lichidului a carei miscare se face cu o perioada proprie de vibratie, diferita de cea a structurii de rezistenta, producand presiunea de convectie pc).Presiunea hidrodinamica totala p(x,,t) se obtine prin sumare scalara, conform relatiei:

Distributia circumferentiala (in plan orizontal) a presiunilor se descrie in raport cu unghiul , fiind aproximata satisfacator prin forma cosinusoidala, cu amplitudinea maxima pe directia actiunii seismice:

Presiunile hidrodinamice de impuls si convective pe peretele cilindric circular al unui rezervor rigid se determina cu relatiile:

In aceste relatii:p - masa specifica a lichidului; x - cota la care se determina presiunea hidrodinamica a lichidului din rezervor; yt - acceleratia maxima a terenului corespunzatoare cutremurului de calcul/verificare;k -parametrii modurilor de oscilatie a apei din rezervor; sak- acceleratiile spectrale ale sistemului cu un grad de libertate dinamica avand frecventele proprii egale, in mod succesiv, cu frecventele de oscilatie ale masei convective de fluid din rezervor.In cele ce urmeaza se propune analiza seismica simplificata a interactiunii structura - lichid inmagazinat, considerand elementele geometrice ale rezervorului cilindric din beton precomprimat.-inaltimea rezervorului H=8+0.3N=11m-raza rezervorului r=13+0.3N=16m-gradul de umplere h=7.6+0.2N=9.6m

Figura 19.Rezervor cilindric cu lichid in miscare alternantasub actiunea cutremuruluiElemente geometrice utile pentru modelul dinamic

Se determina parametrul proprietatilor geometrico - elastice 's':

In relatia precedenta, reprezinta coeficientul lui Poisson si are valoarea 0,25 pentru beton precomprimat.Deoarece raportul , se apreciaza ca avem in studiu un rezervor inalt din punct de vedere al incovoierii.Gradul maxim de umplere, in valoare relative, devine Se apreciaza ca avem de-a face cu un rezervor rigid.Etape de calcul

Stabilirea maselor echivalente de lichid si pozitiile punctelor de aplicare a fortelor orizontaleIn vederea efectuarii analizei seismice, se adopta modelul dinamic simplificat din figura 20 pentru considerarea interactiunii structura - lichid. a) Masa lichidului m se determina cu relatia:

b) Masa de impuls mi:

c) Masa de oscilatie sau convectiva mc:

d) Inaltimile la care se concentreaza masele fata de fundul rezervorului:

e) Inaltimile la care se aplica masele fata de suprafata de contact dintre radier si teren considerand si efectul presiunilor hidrodinamice pe radier:

Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid: a - elementele valului de lichid; b - modelul dinamic echivalent cu doua mase concentrateParametrii dinamici ai masei convective de fluidPentru gradul (relativ) de umplere , se determina cu ajutorul datelor din tabelul, factorul Pulsatia, respectiv perioada de oscilatie a masei convective de apa din rezervor se stabilesc cu relatiile: rad/s; s

Pentru coeficientul de amortizare v = 0:015 (beton precomprimat), Sa = 1,808 m/s2, corespunzator unui amplasament in municipiul Constanta (P. 100 -92: pentru zona E, ks = 0,12), rezulta: radAcceleratia maxima a terenului in amplasament:

II.7.2.3. Efectele oscilatiei lichiduluiAmplitudinea (inaltimea) maxima a valurilor devine: II.7.2.4. Stabilirea actiunilor dinamice laterale ale lichiduluiRezultanta (orizontala) presiunilor de impuls si de convectie ce actioneaza peretii rezervorului in sectiunea de la baza acestuia devine:

Momentul incovoietor maxim produs de presiunile hidrodinamice care se exercita asupra peretilor in sectiunea de la baza, imediat deasupra radierului, se determina cu relatia:

Momentul transmis terenului, respectiv de rasturnare a ansamblului structural:

II.7.2.5. Fortele orizontale de inertie induse de cutremur in elementele structurale ale rezervoruluiPentru determinarea fortelor orizontale induse de un cutremur se stabilesc masele pentru acoperis, perete cilindric si radier.1) Acoperis:Masa elementelor de acoperis si a subansamblului de acoperire:

Masa inelului de rezemare pe metru liniar:

Masa totala a inelului de rezemare devine: kgMasa acoperisului: kgDistanta fata de linia mediana a inelului de rezemare, unde se aplica masa acoperisului, are valoarea:mPozitiile masei ma fata de baza peretelui, respectiv fata de suprafata de contact radier - teren se definesc prin: m m

N=10 ROSU DELIA VERONICAN=10 ROSU DELIA-VERONICA

1

Page 1 of 119

In relatia precedenta cm reprezinta grosimea radierului. 2) Masa peretelui cilindric pe unitatea de lungimeSe considera un inel cu inaltimea unitara: kg/m3)Masa radierului: kgForta seismica in sectiunea de la baza peretelui: corespunzatoare structurii de rezistenta: unde

La nivelul suprafetei de contact fundatie - teren:

Momentul de incovoiere in sectiunea de la baza peretelui datorita fortelor de inertie ale elementelor structurale are forma:

Momentul de rotire al fundatiei:Page Page 10 of 1110 of 1111 of 11