Tema 6 - Grupul scolar

  • Published on
    18-Jun-2015

  • View
    4.530

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Specializarea Asistenta Sociala Cursul de pedagogie sociala Anul II, semestrul II, 2007-2008 Tema 6. Problematica psihopedagogic a grupului colar Structura Grupul scolar ca grup social Rolurile profesorului (educatorului) Dimensiuni ale managementului grupului scolar Management si disciplina in grupul scolar Educatorul si conduitele problem ale copiilor (elevilor) 6.1 Grupul scolar ca grup social Grupul social (primar) este definit in esenta (Neculau si Boncu, 1998) ca un grup uman ai carui membri au aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament si in care sunt posibile contacte interpersonale (interactiuni directe) frecvente, in care exista exista interdependente intre membri. Un grup scolar (o clasa scolara) se defineste prin comunitatea scopurilor (obiectivelor), comunitate care genereaza relatii de interdependenta intre membrii acestui grup (Cerghit, 2002). Interdependenta genereaza la randul ei energii comune si individuale sporite, deoarece favorizeaza intercomunicarea si cooperarea. Aceste energii se pot utiliza dupa autorul citat mai sus in doua directii: - de progres, pentru a-si atinge scopurile energie de proces; - de mentinere a coeziunii necesare, de reglare a actiunilor proprii energie de conservare. Clasa scolara ca grup social este un ansamblu de indivizi constituit istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate (Mielu Zlate). Caracteristici ale clasei ca grup social (Iucu, 2006): - intinderea clasei numarul de copii (elevi) care compun grupul scolar; - interactiunea membrilor clasei interactiunile directe, nemijlocite si multivariate; - scopurile pe diferite termene (scurt, mediu, lung) pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolaritatii; importanta obiectivelor scolare ca si a celor social-afective... - structura grupului clasei: - ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal si - ca ierarhie interna, a grupului - compozitia si organizarea rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului; este definitoriu din aceasta perspectiva gradul de omogenitate sau eterogenitate al clasei - alti parametri de analiza: - sintalitatea personalitatea grupului; - problematica liderilor (se vorbeste in sociopedagogie de un lider formal si unul informal). Functii ale grupului social-clasa - integrarea sociala jocul de status-uri si roluri din cadrul grupului au valente importante de socializare;1

- de securitate si securizare relatiile armonioase din grup conduc la stima de sine ridicata, la dorinta de a coopera intre membri la cresterea nivelului de incredere, siguranta si aspiratie; - de reglementare a relatiilor din interiorul grupului grupul are forta ca prin reactiile sale de a recompensa sau sanctiona comportamentele membrilor sai; - de reglementare a relatiilor intraindividuale contribuie la construirea identitatii de sine a fiecarui membru, prin raportare la grup. Structura informatiei sociale in grupul scolar Yona Friedman (apud Iucu, 2006) a criticat iluzia comunicarii globale la nivelul grupului, precizand urmatoarele concepte in acest context: - valenta reprezinta numarul de indivizi cu care un individ dat (membru al grupului) poate comunica direct intr-un timp dat, fie la receptare fie la emisie; - capacitatea de transmitere este definita prin pierderea de informatie in momentul in care un mesaj tranziteaza un individ. Din perspectiva informationala Friedman prezinta grupurile ca fiind de doua tipuri, in functie de bilantul informational (balanta influentelor) al unui individ diferenta influentelor primite si cele exercitate; influenta este definita de Friedman ca rezultanta a unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti (Iucu, 2006, pg.247). Cele doua tipuri de grupuri sunt: a) cel egalitar atunci cand bilantul informational este egal pentru toti membrii grupului; b) cel ierarhizat daca bilantul este diferit. Nici un grup egalitar compus din fiinte umane nu poate avea mai mult de 16 membri (idem). Tipuri de organizare in grupul scolar (de tip clasa) a) Frontal activitatea cu grupul intreg (clasa) pleaca de la perspectiva ca toti copiii (elevii) sunt egali intre ei. b) Grupal presupune organizarea a cel putin doua echipe (grupuri) in interiorul grupului mare (clasa); se pot organiza doua feluri de grupuri: - omogen grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare comune; - eterogen grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare diferentiate; Din perspectiva pedagogica se recomanda un echilibru intre cele doua grupuri. Cel omogen poate fi uneori mai util in invatarea teoretica, cel eterogen in cea sociala... Problema omogentitatii sau eterogenitatii ngrupului se pune desigur si la nivelul grupului educational mare (clasa), cu avantaje si dezavantaje pentru fiecare forma de organizare. Recent se face o critica tot mai puternica a grupelor omogene pe criteriul capacitii intelectuale. Aceasta critica a gruprilor colare omogene (vezi clase speciale pentru copii cu aptitudini sau pentru cei care invata mai greu) este sintetizat de Eggen si Kauchak (1992), citai i de Golu P. i I., (2003) n felul urmtor: Problema Probleme logistice cu gruparea intra-clas Probleme de plasare (orientare) colar Efecte afective Descrierea Gruprile necesit lecii i sarcini colare diferite. Monitorizarea muncii independente este dificil. Nivelul de potrivire al sarcinilor cu abilitile trebuie ajustat perfect. Posibilitatea conduitei de iesire din sarcina creste. Exist potenial pentru orientri colare inadecvate, iar aceast orientare tinde sa devin permanent. Grupurile cu rezultate colare sczute sunt stigmatizate. Ocaziile elevilor de2

negative asupra elevilor a-i dezvolta flexibilitatea social sunt reduse. Stima de sine i motivaia copiilor din aceste grupuri sunt afectate. Efecte cognitive Elevii din grupurile omogene pe criteriul capacitii realizeaz mai puin n negative asupra elevilor nvare dect cei din gruprile heterogene. Atunci cnd elevii sunt scoi din grupurile omogene, se ntmpl adeseori ca realizrile lor colare s creasc puternic. O soluie moderat, de compromis, adesea mai viabil n practica la clas, dar numai atunci cnd eterogenitatea clasei este att de mare nct incomodeaz instruirea (celor mai muli), este gruparea flexibil - temporar, tranzitorie, parial, i mai ales deschis, reversibil. Aceasta nseamn de pild c profesorul face aceast grupare la o materie (att ct este necesar) dar nu extinde la toate, are n vedere mereu prevenirea unor efecte negative de genul celor de mai sus, ia decizii cu grij (etic) i profesionalism i mai ales deosebit de important - menine flexibilitatea gruprii (Golu P i I, 2003). Criteriul flexibilitii asociat cu cel al diversitii ne conduce uor la maniera eterogen a formrii grupurilor, specific mai ales nvrii prin cooperare. c) Individual presupune respectarea individualitatii copiilor, alegandu-se sarcini de invatare corespunzatoare posibilitatilor fiecarui copil in parte. Avantaje si dezavantaje ale activitatii in grupul scolar (Cerghit, 2002) Avantaje Activitatea si viata de grup favorizeaza la toti membrii structurarea gandirii si a capacitatilor de cunoastere. Interactiunile, asa cum arata psihologul Jean Piaget joaca un rol important in dezvoltarea reversibilitatii operatiilor de gandire. Discutiile din grup contribuie la rezolvarea conflictelor de tip socio-cognitiv), scot in evidenta subtilitati, nuante, solutii diferite la aceeasi problema; acestea pot conduce la unificari (consens) sau polarizari de opinie; pot fi temperate de asemenea excesele egoiste, individualiste. Grupul permite individului mai buna cunoastere proprie si in acelasi timp cunoasterea alteritatii a celuilalt (a celorlalti) deci are valente de educatie interculturala; se poate ameliora imaginea de sine mecanism fundamental al personalitatii umane; se pot evita sau diminua moduri de gandire si conduite de tipul stereotipurilor si prejudecatilor, care pot afecta negativ relatiile interumane. Modalitati de cultivare si protejare a stimei de sine in grupul scolar alocarea de sarcini personalizate, care corespund capacitii fiecruia; atragerea ateniei mai mult asupra succeselor dect a nereuitelor; oferirea de munc suplimentar, n mod ncurajator, celor care au nevoie de a progresa; sprijinirea copiilor (elevilor) s-i neleag erorile i s profite de pe urma acestora; evitarea comparaiilor ntre copii (elevi), care pot afecta imaginea de sine; alegerea cu mult grij a modalitii i cuvintelor de critic dac este neaprat necesar orientarea acesteia pe sarcina de lucru i nu pe elev; demonstrarea permanent ctre fiecare copil (elev), chiar i n situaii de critic sau de sancionare, a unei atitudini pozitive orice s-ar ntmpla, fiecare copil are parte de respectul i preocuparea profesorului, a colii si comunitatii n general. Supraestimarea i subestimarea trebuie s fie de asemenea n atenia educatorilor, deoarece exist o asociere semnificativ cu problemele de comportament i cu eecul colar. Dezavantaje Activitatile in grup, colective au si tendinte de uniformizare, de nivelare pe principiul egalitarismului toti copiii fiind tratati la fel; din punct de vedere al curriculumului utilizat si al evaluarii exista riscul de a se face referinta la un copil standard, artificial ; de aceea imbinarea3

lucrului frontal (cu grupul intreg) cu activitatea pe grupe mai mici si individuala este foarte importanta. Constituirea structurii, a ierarhiei grupului poate pune probleme serioase mai ales educatorului incepator, cu deosebire in cazul cand exista (sau apare) un lider informal (un membru al grupului) care este alticineva decat liderul formal. Competitie si cooperare in grupul scolar Tipul de abordare Competiia Avantaje-

Dezavantaje se constituie foarte frecvent n factor ce determin conflicte i conduite agresive; - conduce la interaciune slab ntre colegi, la ncercri de mpiedicare a celorlali s obin rezultate nalte, la lipsa comunicrii i a ncrederii reciproce, la rivaliti, sentimente de invidie, egoism - structura competitiv amplific n general anxietatea elevilor i teama lor de eec. - n unele cazuri cooperarea poate conduce la pierderea motivaiei n principal din cauza conduitei de tip lene social (individul i imagineaz c nu se poate stabili precis propria contribuie la grup). -

-

stimuleaz efortul i productivitatea elevilor (*); promoveaz norme i aspiraii mai nalte (*); micoreaz distana dintre capacitate i realizri (*)

Not * - la cei care au anse reale de a obine rezultate deosebite

Cooperarea

-

-

-

-

elevii sunt apreciai pozitiv i ajung s aib rezultate bune n condiiile n care i ceilali membri ai grupului au aceleai rezultate; se fondeaz o varietate larg de forme de interaciune (nvarea n cuplu, n grupuri eterogene etc), care faciliteaz apariia sentimentelor de acceptare i simpatie; instaureaz n grup buna nelegere, armonia, conduita de facilitare a succesului celorlali; determin creterea stimei de sine, reducerea anxietii

Desi pare sa existe o concluzie in favoarea manierei cooperante de constituire si functionare a grupurilor, trebuie remarcat ca nu poate fi omisa sau neglijata competitia. Exista si formule care combina cele doua mecanisme de relationare competitia dintre echipe, randuri de banci, subgrupuri etc.

4

6.2 Rolurile educatorului in fata grupului scolar Aflat in fata unui grup scolar un profesor sau educatorul la modul generic (inclusiv in gradinita sau intr-un grup de studiu din mediul rezidential/centru de plasament) are mai multe roluri, de tip managerial: - de planificare a activitatilor educationale determinarea sarcinilor pe diverse niveluri, structurarea continuturilor esentiale (curriculare), a metodelor de instruire si educare, a formelor de organizare (vezi mai sus), a evaluarii etc; - de organizare - a activitatilor grupului derularea propriu-zisa a muncii intructiveducative; sarcina principala a educatorului este dupa Roger Cousinet de a constitui si determina mediul, climatul pedagogic; - de comunicare stabileste canalele de comunicare si repertoriile comune; comunica informatiile stiintifice, atitudini, emotii si sentimente, seturi de valori...; - de conducere a activitatii desfasurate in grupul scolar dupa Durkheim aceasta conduita psihopedagogica poate fi denumita de dirijare, care incearca sa faciliteze constructia sentimentelor si ideilor comune; - de coordonare urmarirea sincronizarii dintre obiectivele individuale si cele ale grupului; evitarea suprapunerilor si a risipei; de compatibilizare intre sarcini si capacitati - contributia la solidaritatea si coeziunea grupului; - de indrumare a copiilor (elevilor) pe drumul cunoasterii, prin interventii punctuale adaptate situatiilor variate de invatare; - de motivare a activitatilor elevilor prin modalitati variate, de intarire pozitiva, dupa caz si negativa...utilizarea aprecierilor verbale si nonverbale in intarirea conduitelor pozitive; incurajarea si manifestarea solidaritatii cu unele momente sufletesti ale grupului (aniversari personale, ale familiei, evenimente din viata organizatiei (scolii, institutiei de protectie) a comunitatii locale etc). - de consiliere a copiilor (elevilor) in diverse activitati scolare si extrascolare (in afara clasei, scolii sau institutiei), prin sfaturi de orientare culturala si axiologica; un rol deosebit are educatorul in orientarea scolara si cea a carierei, ca si in anumite cazuri de abateri sau probleme ori tulburari de conduita; - de control a copiilor (elevilor) in scopul cunoasterii stadiului de realizare a obiectivelor grupului; controlul are cu deosebire un rol reglator si de ajustare a activitatii si atitudinii copiilor (elevilor) in sensul evaluarii continue, formative; - de evaluare a masurii in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse; evaluarea in acest context este mai ales cea de tip sumativ (cumulativ)... Teme de seminar: Analizati descrierea functiilor de mai sus. Sesizati posibile asemanari (si posibilitati de confuzii) intre aceste functii. Gasiti diferentele specifice in aceste cazuri. 6.3 Dimensiuni ale managementului grupului scolar Managementul educational aplicat la grupul scolar are in vedere studierea din punct de vedere teoretic a acestuia precum si a unor structuri dimensional-practice, respectiv din punct de vedere: ergonomic, psihologic, psihosocial, normativ, relational, operational si creativ (Iucu, 2006). Dimensiunea ergonomica cuprinde la randul ei mai multe aspecte: Dispunerea mobilierului in sala de lucru (clasa). Printre atributele moderne ale mobilierului scolar se mentioneaza: simplitatea, functionalitatea, durabilitatea, instructionalitatea, modularitatea.5

Vizibilitatea conditionata de dispunerea mobilierului, de situatia particulara a unor copii (posibil cu deficiente de vede...