Uciderea La Cerere

  • Published on
    14-Aug-2015

  • View
    82

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

uciderea la cerea victimei

Transcript

<p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>PROIECTStiinte penale</p> <p>UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI</p> <p>INTRODUCERE</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>Proiectul Legii 286/2009 , ce constituie Noul Cod Penal romn, a fost conceput urmndu-se structura consacrat a Codului Penal n vigoare i anume dou pri: partea general, cu 10 titluri i partea special cu 12 titluri. Rspunznd cerinelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul a avut ca punct de plecare necesitatea elaborrii unui Nou Cod Penal care s preia elementele ce pot fi meninute din codul n vigoare i din Legea nr. 301/2004 i s le integreze pe baza unei concepii unitare alturi de elemente preluate din alte sisteme de referin dar i din reglementrile adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spaiului de libertate, securitate i justiie. Proiectul Noului Cod Penal urmrete ndeplinirea urmtoarelor obiective: - crearea unui cadru legislativ coerent n materie penal, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme n vigoare existente n actualul Cod Penal i n legile speciale; - simplificarea reglementrilor de drept substanial, menit s faciliteze aplicarea lor unitar i cu celeritate n activitatea organelor judiciare; - transpunerea n cadrul legislativ penal naional a reglementrilor adoptate la nivelul Uniunii Europene; - armonizarea dreptului penal material romn cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premis a cooperrii judiciare n materie penal bazat pe recunoatere i ncredere reciproc; - asigurarea satisfacerii exigenelor decurgnd din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituie i de pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte.</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>Conform proiectului noului Cod penal, uciderea la cererea victimei se va pedepsi cu inchisoare de la 3 la 7 ani. Mai mult decat atat, daca instanta va retine si circumstante atenuante judiciare, conform art. 76 alin. (1) din proiect, pedeapsa va putea fi redusa cu o treime, limitele devenind inchisoare de la 2 ani pana 4 ani si 8 luni. Pentru o astfel de pedeapsa se va putea dispune si suspendarea executarii ei sub supraveghere . Noul Cod penal reintroduce reglementarea referitoare la uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat. Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani", informeaza Mediafax. In expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, reinscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente in dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si in traditia majoritatii codurilor europene ( 216 C. pen. german, 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, 235 C. pen. norvegian). "Reintroducerea acestui text se impunea insa, inainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. Intr-adevar, daca in reglementarea actuala, imprejurarea avuta in vedere in art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducand astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, in</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>noua reglementare, chiar retinand o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. In fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e)", se arata in expunerea de motive a noului Cod penal. O modificare importanta cuprinsa in noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infractiunile contra vietii, se refera la reglementarea unei singure forme agravante a infractiunii de omor omorul calificat care regrupeaza atat elemente circumstantiale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, cat si o parte din cele ale omorului calificat. Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refera la infractiunea savarsita cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni, de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor in forma consumata, asupra a doua sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi. In noua reglementare s-a renuntat insa la o parte a elementelor circumstantiale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actuala, fie pentru ca ele se regasesc in continutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane in neputinta de a se apara), fie datorita reglementarii lor in alte texte (omorul asupra sotului sau a unei rude apropiate), fie pentru ca nu se justifica (omorul comis in public).</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>"In acest din urma caz s-a apreciat ca nu este in mod necesar mai periculos cel care ucide victima in public (spre exemplu, in cadrul unui conflict spontan intr-un bar) fata de cel care ucide victima in locuinta acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitatii sa fie facuta de judecator cu ocazia individualizarii judiciare", se arata in expunerea de motive. Astfel, noul Cod penal pastreaza in continutul art. 187 doar acele imprejurari care justifica cel putin in abstracto posibilitatea de a aplica pedeapsa detentiunii pe viata. De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel incat sfera de incidenta a acestora sa fie mai corect delimitata. In noul Cod penal, reglementarea uciderii din culpa a fost simplificata, renuntandu-se la o parte dintre formele agravate care pot fi suplinite prin aplicarea regulilor de sanctionare a concursului de infractiuni. ASPECTE GENERALE Eutanasia provine din limba greaca, de la cuvantul euthanasia, eu - bine, Thanatos moarte, insemnand moarte frumoasa sau usoara. Eutanasia este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viata unei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotararea de a recurge la aceasta metoda, poate aparine bolnavului, rudelor sau medicului, avand la baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Conform religiei, dreptul de ridicare a vietii omului apartine exclusiv lui Dumnezeu, ca Unul care ne-a creat, si nicio persoana nu are dreptul de a suprima viata altuia sau pe cea proprie. Biserica nu admite eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere sau sinucidere.</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>Totodata eutanasia incalca si "Drepturile omului". In articolul 3 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului se spune ca "orice fiinta umana are dreptul la viata." iar in Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este accentuat faptul ca "moartea nu poate fi aplicata in mod intentionat." (artic. 2.1) Cand a aparut eutanasia? Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii, care deveneau o povara in permanentele lor deplasari. De regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. Uneori, cei incercuiti, pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc.Asa au pierit cei aproximativ o mie de evrei o asediati de romani la Masada.Practici asemanatoare gasim la a popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatal ajuns la batranete ii invita pe copiii sai sa-i manance carnea. Apoi se urca intr-un copac se lasa sa cada jos ca un fruct copt, dupa care cei din familie il omorau si il mancau. Se practica uciderea batranilor la unele triburi din Aracan (India), din Siamul inferior, la triburile Cachibas si Tupi din Brazilia, in Europa la stravechea populatie slava Wendi, iar la inceputul secolului nostru o practica in Rusia asa-numita secta a strangulatorilor.Se stie p ca in Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel, pentru motive de utilitate publica (Politica VII). Platon extindea aceasta practica la batranii grav bolnavi (Republica 460).Epicur rezuma astfel curentul general b de gandire al grecilor antici: Noi suntem stapanii durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place. La Roma, practica de a expune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul Vallens (secolul al IV-lea). Stim cat de mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind considerata o moarte demna care permitea sa scapi de razbunarea dusmanilor sau de vreo alta umilire. Tacitus descrie</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>in termeni elogiosi sinuciderea lui Petronius (Annales XVI, 1819). Valerius Maximus e fericit sa faca cunoscut ca Senatul din Marsilia pastra otrava de stat. Silius Italicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt gata sa grabeasca moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. La Roma, unde erau exaltate forta, tineretea, frumusetea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si de boala. Stoicii se mandreau cu sinuciderea marilor lor reprezentanti: Seneca, Epictet, Pliniu cel Tanar.Scria m Seneca: Daca batranetea va ajunge sa-mi zdruncine judecata, daca ea nu imi va lasa viata adevarata, ci doar existenta, voi iesi afara din aceasta locuinta ruinata si aducatoare de ruina. D nu toti aprobau acest punct de vedere.Pitagora si mai Dar ales Hippocrate s-au impotrivit eutanasiei.Hippocrate a inclus in a faimosul sau juramant aceasta fraza: Nu ma voi lasa determinat de cuvantul nimanui in a procura o otrava sau in ami da consimtamantul la asa ceva.Cicero scria in Visul lui m Cicero: Tu, Publius si toate persoanele drepte, voi trebuie sa va pastrati viata si nu trebuie sa dispuneti de ea fara a primi porunca de la cel care v-a dat-o, ca sa nu dati dovada ca v-ati sustras de la misiunea umana pe care Dumnezeu v-a incredintat-o. Metoda eutanasiei se practica si de stat pentru diferite scopuri, asa cum este eutanasia sociala sau eugenica si in cazul condamnarii la moarte a unor detinuti. Valerius Maxim istoriseste ca in Masalia a existat un loc unde se pastra o bautura otravitoare pusa la dispozitia acelora care isi motivau, in fata batranilor orasului, dorinta de a muri linistiti, deoarece se considerau foarte tristi in aceasta viata.In epoca romana, s practicau eutanasia mai ales filosofii stoici, prin sinucidere, sustinand dreptul fiecarui individ sa aiba o moarte usoara. Astfel, Zenon s-a sugrumat, Cleante, Caton, Seneca si alti stoici s-au sinucis. Seeley observa la romani ca uciderea copiilor</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>practicata de un prieten al familiei a fost considerata o masura de economie inteleapta. In Evul mediu, eutanasia a fost considerata un pacat grav si sinuciderea era pedepsita ; dar cei care au fost turbati au fost sugrumati, ca sa-i elibereze din agonia infricosatoare in care se a aflau. Ideea eutanasiei, din motive umanitare, a fost impusa chiar din antichitate de Epictet, Seneca, Plinius cel Tanar si altii. c In vremuri mai noi, a gasit sustinatori infocati pe cei doi ganditori insemnati : Thomas Morus si Francis Bacon. Primul este englezul filozof, politician si sociolog Thomas Morus (1478-1535), care, in romanul sau sociologic Utopia, se declara in favoarea eutanasiei, spunand ca este logic si necesar sa ajutam pe cei suferinzi de boli incurabile, punandu-si singuri capat vietii sau cu ajutorul altora, plecand din viata cu suferinte mai suportabile. Dupa cativa ani aceasta idee a fost sustinuta si de filozoful si politicianul englez Francis Bacon (1561-1625), care este primul sustinator ca medicii au obligatia sa foloseasca stiinta lor astfel incat cei muribunzi sa iasa din viata cat mai usor posibil si fara dureri. Bacon, in special, foloseste termenul de eutanasia exterioara cand este vorba de activitatile medicului, care privesc o moarte usoara, iar termenul de eutanasia interioara, cand este vorba sa caracterizeze pregatirea psihica a muribundului pentru infruntarea mortii. Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit pentru prima data cuvantul eutanasie cu sensul de uciderea celui care este suferind. Francisc Bacon (1561-1626) in cartea sa Novum Organum, introduce in limbajul modern cuvantul eutanasie. Nu incape indoiala ca la Bacon, eutanasie nu inseamna uciderea muribundului, ci administrarea de paliative pentru ca muribundul sa poata parasi calm si linistit aceasta viata.Sfantul m Tomas Morus (1478-1535) in care unii vor sa-l vada pe cel dintai</p> <p>UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept</p> <p>sustinator al eutanasiei in timpurile moderne, in romanul sau filosofic, Utopia, dedica o pagina descrierii imaginarilor locuitori ai Insulei Utopia care practica uciderea bolnavilor incurabili, sfasiati de dureri cumplite. Un asemenea comportament e calificat ca fiind un act de intelepciune, mai mult un act religios si sfant.Desigur ca aceasta afirmatie, m avand in vedere genul literar in care este scrisa cartea, trebuie luata ca o utopie, nu ca o realitate. Un sfant si un martir care sia dat viata pentru credinta Bisericii nu ar fi putut sustine o invatatura condamnata de Biserica. Eutanasia a fost legiferata in anul 1906. in stastul Ohio, SUA. Ulterior a fost practicata in Germania, unde Hitler a ordonat sa fie omorati copii nou-nascuti cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili si invalizii. Conform cercetarilor facute pe baza documentelor procesului de la Nurenberg, intre anii 19391941 au fost eliminate peste 70 de mii de vieti, considerate existente fara valoare vitala'". Pentru unele state eutanasia a devenit ceva normal in decursul anilor, si foarte multe persoane a decurs la aceasta metoda, in ciuda eforturilor Bisericii Ortodoxe de a se opune acestei practici. Numai in anul 1995, in Olanda, au murit prin eutanasie 3% din cei decedati, iar in 1998 au fost inregistrate 2565 de decese folosind aceeasi metoda. Acest lucru se intampla deoarece Olanda este prima tara din lume in care eutanasia a fost legalizata. In aprilie 2001, in cadrul Uniunii Europene, Olanda a legalizat eutanasia pe motive de "compasiune". Drept conditii ale practicarii eutanasiei au fost stabilite urmatoarele: a) Existenta unei boli incurabile sau a durer...</p>