Uciderea La Cerere

Embed Size (px)

DESCRIPTION

uciderea la cerea victimei

Text of Uciderea La Cerere

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

PROIECTStiinte penale

UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI

INTRODUCERE

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

Proiectul Legii 286/2009 , ce constituie Noul Cod Penal romn, a fost conceput urmndu-se structura consacrat a Codului Penal n vigoare i anume dou pri: partea general, cu 10 titluri i partea special cu 12 titluri. Rspunznd cerinelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul a avut ca punct de plecare necesitatea elaborrii unui Nou Cod Penal care s preia elementele ce pot fi meninute din codul n vigoare i din Legea nr. 301/2004 i s le integreze pe baza unei concepii unitare alturi de elemente preluate din alte sisteme de referin dar i din reglementrile adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spaiului de libertate, securitate i justiie. Proiectul Noului Cod Penal urmrete ndeplinirea urmtoarelor obiective: - crearea unui cadru legislativ coerent n materie penal, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme n vigoare existente n actualul Cod Penal i n legile speciale; - simplificarea reglementrilor de drept substanial, menit s faciliteze aplicarea lor unitar i cu celeritate n activitatea organelor judiciare; - transpunerea n cadrul legislativ penal naional a reglementrilor adoptate la nivelul Uniunii Europene; - armonizarea dreptului penal material romn cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premis a cooperrii judiciare n materie penal bazat pe recunoatere i ncredere reciproc; - asigurarea satisfacerii exigenelor decurgnd din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituie i de pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte.

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

Conform proiectului noului Cod penal, uciderea la cererea victimei se va pedepsi cu inchisoare de la 3 la 7 ani. Mai mult decat atat, daca instanta va retine si circumstante atenuante judiciare, conform art. 76 alin. (1) din proiect, pedeapsa va putea fi redusa cu o treime, limitele devenind inchisoare de la 2 ani pana 4 ani si 8 luni. Pentru o astfel de pedeapsa se va putea dispune si suspendarea executarii ei sub supraveghere . Noul Cod penal reintroduce reglementarea referitoare la uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat. Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani", informeaza Mediafax. In expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, reinscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente in dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si in traditia majoritatii codurilor europene ( 216 C. pen. german, 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, 235 C. pen. norvegian). "Reintroducerea acestui text se impunea insa, inainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. Intr-adevar, daca in reglementarea actuala, imprejurarea avuta in vedere in art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducand astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, in

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

noua reglementare, chiar retinand o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. In fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e)", se arata in expunerea de motive a noului Cod penal. O modificare importanta cuprinsa in noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infractiunile contra vietii, se refera la reglementarea unei singure forme agravante a infractiunii de omor omorul calificat care regrupeaza atat elemente circumstantiale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, cat si o parte din cele ale omorului calificat. Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refera la infractiunea savarsita cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni, de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor in forma consumata, asupra a doua sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi. In noua reglementare s-a renuntat insa la o parte a elementelor circumstantiale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actuala, fie pentru ca ele se regasesc in continutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane in neputinta de a se apara), fie datorita reglementarii lor in alte texte (omorul asupra sotului sau a unei rude apropiate), fie pentru ca nu se justifica (omorul comis in public).

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

"In acest din urma caz s-a apreciat ca nu este in mod necesar mai periculos cel care ucide victima in public (spre exemplu, in cadrul unui conflict spontan intr-un bar) fata de cel care ucide victima in locuinta acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitatii sa fie facuta de judecator cu ocazia individualizarii judiciare", se arata in expunerea de motive. Astfel, noul Cod penal pastreaza in continutul art. 187 doar acele imprejurari care justifica cel putin in abstracto posibilitatea de a aplica pedeapsa detentiunii pe viata. De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel incat sfera de incidenta a acestora sa fie mai corect delimitata. In noul Cod penal, reglementarea uciderii din culpa a fost simplificata, renuntandu-se la o parte dintre formele agravate care pot fi suplinite prin aplicarea regulilor de sanctionare a concursului de infractiuni. ASPECTE GENERALE Eutanasia provine din limba greaca, de la cuvantul euthanasia, eu - bine, Thanatos moarte, insemnand moarte frumoasa sau usoara. Eutanasia este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viata unei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotararea de a recurge la aceasta metoda, poate aparine bolnavului, rudelor sau medicului, avand la baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Conform religiei, dreptul de ridicare a vietii omului apartine exclusiv lui Dumnezeu, ca Unul care ne-a creat, si nicio persoana nu are dreptul de a suprima viata altuia sau pe cea proprie. Biserica nu admite eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere sau sinucidere.

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

Totodata eutanasia incalca si "Drepturile omului". In articolul 3 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului se spune ca "orice fiinta umana are dreptul la viata." iar in Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este accentuat faptul ca "moartea nu poate fi aplicata in mod intentionat." (artic. 2.1) Cand a aparut eutanasia? Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii, care deveneau o povara in permanentele lor deplasari. De regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. Uneori, cei incercuiti, pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc.Asa au pierit cei aproximativ o mie de evrei o asediati de romani la Masada.Practici asemanatoare gasim la a popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatal ajuns la batranete ii invita pe copiii sai sa-i manance carnea. Apoi se urca intr-un copac se lasa sa cada jos ca un fruct copt, dupa care cei din familie il omorau si il mancau. Se practica uciderea batranilor la unele triburi din Aracan (India), din Siamul inferior, la triburile Cachibas si Tupi din Brazilia, in Europa la stravechea populatie slava Wendi, iar la inceputul secolului nostru o practica in Rusia asa-numita secta a strangulatorilor.Se stie p ca in Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel, pentru motive de utilitate publica (Politica VII). Platon extindea aceasta practica la batranii grav bolnavi (Republica 460).Epicur rezuma astfel curentul general b de gandire al grecilor antici: Noi suntem stapanii durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place. La Roma, practica de a expune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul Vallens (secolul al IV-lea). Stim cat de mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind considerata o moarte demna care permitea sa scapi de razbunarea dusmanilor sau de vreo alta umilire. Tacitus descrie

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept

in termeni elogiosi sinuciderea lui Petronius (Annales XVI, 1819). Valerius Maximus e fericit sa faca cunoscut ca Senatul din Marsilia pastra otrava de stat. Silius Italicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt gata sa grabeasca moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. La Roma, unde erau exaltate forta, tineretea, frumusetea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si de boala. Stoicii se mandreau cu sinuciderea marilor lor reprezentanti: Seneca, Epictet, Pliniu cel Tanar.Scria m