Vasile Alecsandri - biografie

  • View
    10.441

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

VASILE ALECSANDRI (1821-1890) -viata si activitatea literaraVasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim. La sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii. Din noiembrie 1836 pina in aprilie 1837 Alecsandri urmeaza cursurile de drept roman la facultatea de drept. In 1839, probabil, pe la inceputul verii, intreprinde o calatorie prin Italia. Calatoria a durat cateva luni, insa in acel scurt timp Vasile Alecsandri viziteaza Livorno, Siena, Roma, Bolonia, Florenta, Venetia. Italia cu natura fermecatoare si cu imensele-i traditii si bogatii culturale au produs asupra tinarului scriitor o impresie profunda si de nesters. Prima sa scriere publicata- Buchetiera de la Florenta(1840, Dacia literara)- a fost scrisa la indemnul lui Mihail Kogalniceanu si isi datoreste aparitia intimplarilor din timpul acestei calatorii. Alaturi de "Buchetiera de la Florenta" in 1841 Vasile Alecsandri publica in revista "Spicuitorul moldo-roman" a lui G.Asachi poeziile "Catre d. De Lamartin(Oda unui tinar moldovean)", "Cazacul" si "Fiica cea tinara". La 11 noiembrie 1840 vede lumina tiparului prima sa opera dramatica-"Farmazonul din Hirlau". Incepind cu anul 1843, in diferite "Calendare", iar apoi in paginile "Propasirii" (1844), coredactor al careia era, precum si in alte publicatii, una

dupa alta apar numeroase scrieri in versuri si proza cum sint cunoscutele sale poezii "Baba Cloanta", "Hora", "Sora si Hotul", "Andrii Popa", "Strigoiul" s.a. scrise sub influienta nemijlocita a creatiei populare. Pe scena teatrului apar comediile satirice si farsele "Iorgu de la Sadagura"(1844), "Iasii in carnaval"(1845). A participat activ la actiunile revolutionare din anul 1848. Atunci apare si renumita sa poezie "Desteptarea Romaniei". In ianuarie 1885 Vasile Alecsandri este ministru plenepotential la Paris, post pe care l-a ocupat pina la sfirsitul vietii. Incepind cu anul 1888 pe scriitor tot mai des il incearca simptomele unei boli grave, care va deveni fatala pentru el. La 4 iunie 1890 in cautarea linistii mult rivnite si pentru ingrijirea sanatatii ruinate, poetul se intoarce la Mircesti. In seara zilei de 22 august 1890 Vasile Alecsandri se stinge din viata, mistuit de nemiloasa-i boala: cancer la ficat si plamini. Alecsandri pleca lasind, in urma-i o uriasa truda, desfasurata timp de jumatate de secol, cu o rara darnicie si abnegatie.

"Si-acel rege-al poeziei, vesnic tinar si ferice, Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice Ce cu basmul povesteste-veselul Alecsandri, Ce-nsirind margaritare pe a stelei blonda raza, Acum secolii strabate, o minune luminoasa, Acum ride printre lacrimi cind o cinta pe Dridri " (M.Eminescu) Personalitate marcanta a epocii de la 1848, prin "totalitatea actiunii sale literare"(Titu Maiorescu), Vasile Alecsandri a contribuit la fondarea si dezvoltarea a numeroase specii literare si a publicat prima mare culegere de poezie populara romaneasca.

Vasile Alecsandri, in prefata la editia de "Poezii poporale ale romanilor", din 1852, defineste astfel creatiile populare "Comori nepretuite de simtiri duioase, de idei inalte, de notite istorice, de crezuri superstitioase, de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturi straine, poeziile noastre populare compun o avere nationala, demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana". Influientat de folclor a publicat ciclurile "Doine" si "Lacramioare"; a evocat in poeme ample trecutul eroic si mitologia nationala in ciclul "Legende"; a cintat momente de seama din istoria contemporana a tarii in "Ostasii nostri"; a celebrat viata rustica si miscarea ciclica a anotimpurilor in Pasteluri. Alecsandri a creat si a dus la celebritate pastelul - o specie a genului liric cunoscuta numai in literatura romana. Pastelul preia de la poezia discriptiva a vechilor romantici corespondenta dintre sentiment, natura, anotimp, apropiindu-l de arta plastica. Din pasteluri putem desprinde originalitatea poetului care se evidentiaza pe fonul poeziilor folclorice. Un rol important in activitatea lui Vasile Alecsandri l-a jucat teatrul. Teatrului i-a consacrat cea mai mare parte din activitatea sa. "Nu stiu daca am creat teatrul national, dar stiu ca i-am adus un mare concurs". Insa Vasile Alecsandri chiar a creat Teatrul National, deoarece il vedem in 1840 director al Teatrului National impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi. Creatia dramatica insumeaza monologuri (Cintecele comice), comedii satirizind atmosfera si moravurile epocii (Iasii in carnaval, ciclul Chiritelor), drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate (Despot Voda, Fintina Blanduzei, Ovidiu) si o feerie (Sinzeana si Pepelea). Proza sa cuprinde jurnale de calatorie (O plimbare la munti, Calatorie in Africa) si scrieri romantice (Buchetiera de la Florenta, Istoria unui galban si a unei parale). Pasoptist prin convingeri si inima Alecsandri era incredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru independenta nationala si modernizarea structurilor anacronice ale societatii romanesti; el a simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor dezmostenite. Poeziile compuse in momentele de incordare nationala sint patrunse de caracter mobilizator si de spontanietatea unei emotii reale. Lirismul a exaltat, versurile se organizeaza ca un manifest, comunicind tensiunea participarii la marile framintari ale istoriei (cum o dovedesc poeziile Desteptarea Romaniei, Dezrobirea tiganilor, Hora unirii, Moldova in 1857 si altele).

Opera, dar in special arta poetica creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata pina la Eminescu si dupa el. Titu Maiorescu a apreciat si el talentul poetului spunind ca "in Alecsandri vibreaza toata inima", iar meritul mare al poeziei lui consta in aceea ca "cind a fost chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din urma el singur a incalzit ostasii nostri cu raza poeziei, a lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui". Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri ci primul nostru scriitor complet, cu o opera demna de a fi mentinuta real si nu doar ipotetic, in toate cele trei compartimente ale ei: poezie, teatru si proza.

PASTELURILE-prezentare generalaIn ,,muzeul literaturii romane, V. Alecsandri isi are locul sau, un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane, fiind ,,un om nascut in ceas bun (Slavici), ,,un noroc al istoriei noastre (P.Zarifopol), cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale. Scriitor cetatean, Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei literaturi stau in folclor, in realitatea sociala si cea istorica. Marturisea: ,,daca imprejurarile m-au facut poet, aceasta am s-o multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie. Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. A daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga deschidere catre poezie, proza si dramaturgie, cu innoiri remarcabile pentru fiecare gen si specie literara. El a daltuit si modernizat limba literara. Un contemporan al sau, Hasdeu, aprecia pe Vasile Alecsandri: ,,El este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gandirii si al simtirii romanesti. El a cantat toate dorintele, el a plans toate nevoile si necazurile romanimii El este gloria nediscutabila a literaturii romane. Geneza pastelurilor Alecsandri, din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti, eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de meditatie critica asupra propiei creatii. Intuind si exigentele timpului sau, ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: ,,Am scris bucati mai mult sau mai putin usoare, a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios, mai literar. Peste trei

ani, ii marturiseste aceluiasi: ,,Am inceput o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti ale naturii si de munca campului. ,,Pastelurile au aparut in ,,Convorbiri literare intre 1868-1869, iar in 1875, au aparut in ,,Opere complete, intr-o selectie unitara, propusa chiar de poet, si cuprinzand 30 de poezii, carora le adauga 10 piese, nelegate organic de acestea. In fruntea ciclului de poeme sublime(Hasdeu), autorul a asezat Serile de la Mircesti, o idila de interior, si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau, fiind si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de scris, cu somnolarea in fata sobei. Mircesti devine astfel resedinta poeziei, un spatiu unic, cu un bogat si tare aer spiritual, cu o atmosfera de o puritate aproape metafizica, fara povara.(V. Voiculescu) Pastelurile compuse acum, sunt expresia temperamentului sau clasic, inclinat spre soare. Ele constituie intr-o lirica a linistii si a fericirii rurale, un calendar al spiritului rural si al muncilor campenesti(G. Calinescu). Poeziile, compuse numai din catrene, au puncte de plecare hesiodice, horatiene si vergiliene, carora le adauga puternice valente de sensibilitate moderna. In vesnica rotire a anotimpurilor, Toamna, cea mai rasfatata de poetii romani, are la V. Alecsandri un singur pastel:Sfarsit de toamna. Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii, avand corespondente cu pictura lui Andreescu Padurea desfrunzita. Anotimpul ramane bogat reprezentat in lirica romaneasca, prin Eminescu, Pillat In vie, Goga Coboara toamna, Voiculescu Faurirea toamnei,Bacovia In gradina, Blaga Bunatatea toamnei, demonstrand tot atitea valente ale anotimpului si re