Vilfredo Pareto - Proiect

  • Published on
    30-May-2018

  • View
    218

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 1/10</p><p>Vilfredo Pareto</p><p>1848-1923</p><p>1. Elemente biografice</p><p>Vilfredo Pareto s-a nascut in anul 1848 la Paris, intr-o familie aristocrata. Tatal sau, un marchiz italian</p><p>din apropiere de Genova si inginer civil, era un adept al liderului nationalist Giuseppe Mazzini aflandu-se</p><p>astfel in opozitie cu Casa de Savoy. Acest fapt l-a obligat sa se refugieze la Paris in anul 1835, traind in exil</p><p>dupa exemplul lui Mazzini si a altor nationalisti italieni. Vilfredo era al treilea copil al sau dar primul fiu din</p><p>mariajul sau cu o femeie de origine franceza.</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 2/10</p><p>Familia Pareto s-a intors in Italia in jurul anului 1858. Urmand exemplul tatalui sau Vilfredo a studiat</p><p>ingineria la Institutul Politehnic din Torino, obtinandu-si doctoratul cu o dizertatie asupra echilibrului elastic</p><p>al corpurilor solide. Dupa ce a absolvit in 1870 (fiind primul din clasa) Pareto s-a angajat ca director la Caile</p><p>ferate din Roma. In 1874 el devine director general al Uzinelor Siderurgice din Florenta. In anul 1882 a</p><p>candidat pentru Parlament in Pistoia, dar fara succes, constatand ca superioritatea intelectuala nu constituia</p><p>neaparat un atu in politica.</p><p>In 1889, dupa moartea parintilor sai, Pareto isi schimba stilul de viata renuntand la postul pe care il</p><p>avea, se casatoreste cu o rusoaica numita Alessandrina Bakunin si se muta in Fiesole.</p><p>In timpul sau liber, Pareto isi insusise temeinice cunostinte de economie politica si sociologie. A scris</p><p>de asemenea numeroase articole pe teme politice si sociale, majoritatea impotriva guvernului. a fost un</p><p>libertarian pasionat si un adept al comertului liber, dar nu din simpatie pentru intreprinzatorii capitalisti, ci</p><p>dintr-un dispret aristocratic pentru democratia burgheza. El a impartasit opinia lui Adam Smith ca guverneleexploateaza populatia pentru a sustine grupurile de interese. Nobilimea (careia ii apartinea), socialistii, clerul,</p><p>democratia si masele populare erau tratate cu aceeasi desconsiderare. In acelasi timp, Pareto a fost un</p><p>antimilitarist inflacarat, un radical si un ateist. Aceste conceptii nu puteau fi privite cu ochi buni de guvern. O</p><p>conferinta publica pe care a tinut-o la Milano a fost intrerupta de politie, refuzandu-i-se, de asemenea,</p><p> permisiunea sustinerii unui curs de economie matematica la Roma.</p><p>La varsta de 42 de ani, Pareto se simtea infrant, negasind nici o cale de reusita sociala, se gandeste sa</p><p>emigreze. Il intalneste astfel pe Maffeo Pantaleoni, pe atunci economistul cel mai de seama al Italiei si ii</p><p>citeste lucrarea Principii de economie pura. Aceasta i-a oferit motivatia de a-l reciti pe Walras, a careiconceptie o respinsese initial, descoperind acum perfectiunea teoriei ehilibtului general. Pareto a hotarat astfel</p><p>sa-si consacre viata in intregime cercetarii stiintifice, fapt care marcheaza cea de a doua etapa a vietii sale</p><p> profesionale.</p><p>Intre timp, Leon Walras cauta pe cineva care sa ii ia locul ca profesor la Universitatea din Lausanne in</p><p>Elvetia. Pantaleoni i l-a recomandat pe Vilfredo Pareto. Astfel in 1893 Pareto a fost numit profesor, pentru</p><p>inceput doar temporar, iar in 1894 permanent.</p><p>Desi a fost un profesor de succes el a privit activitatea de predare ca pe un impediment in calea</p><p>cercetarii stiintifice. Era de asemenea nemultumit de faptul ca biblioteca din Lausanne cumpara anual doar </p><p>doua sau trei carti de economie si aceasta cu conditia sa nu fie prea scumpe.</p><p>In anul 1898, moartea unui unchi bogat il face pe Pareto milionar. La scurt timp dupa aceea, sotia sa il</p><p> paraseste fugind in Rusia. Se va retrage la Celigny, langa Geneva, unde va duce o viata plina de preocupari</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 3/10</p><p>stiintifice. La inceput a calatorit in Lausanne pentru a-si tine cursurile dar in 1907 a parasit catedra. Va</p><p>continua sa locuiasca la vila sa alaturi de douazeci de pisici si de o frantuzoaica draguta, Jeanne Regis.</p><p>In sfera de preocupari intelectuale a lui Pareto, sociologia a castigat treptat teren in fata economiei.</p><p>Desi devenise o personalitate cu faima internationala, in special ca sociolog, Pareto s-a retras tot mai mult din</p><p>lume. Vederile sale politice s-au schimbat. Fostul radical a devenit conservator care privea democratia</p><p> parlamentara ca decadenta. Fascistii l-au proclamat in mod eronat drept unul dintre profetii lor, iar Mussolini</p><p>l-a propus candidat pentru Senat, desi Pareto nu a intreprins nici o actiune in sprijinul acestuia.</p><p>In anul 1923 se va casatori cu Jeanne Regis, dupa ce reuseste sa obtina divortul de prima sotie. Va muri</p><p>insa doua luni mai tarziu la varsta de 75 de ani.</p><p>2. Prezentare generala a operei</p><p>Pareto a fost un autor prolific, Operele complete ale acestuia cuprinzand nu mai putin de 30 de volume</p><p>si anume:</p><p> Principii fundamentali della Teorie dellElasticita, 1869 "Della logica delle nuove scuole economiche", speech to Accademia dei Gerogofili , 1877. LItalie economique, 1891, Revue des deux mondes "Les nouvelles thories conomiques", 1892, Le monde conomique "Considerazioni sui principi fondamentali dell'economia politica pura", 1893, Giornale degli Economisti . "Introduction" to K. Marx, Capital, 1893 Leon dconomie pure lUniversit de Lausanne, 1893 (nepublicata) "The Parliamentary Regime in Italy", 1893, American Poli Sci Quarterly La libert conomique et les vnements d'Italie . "La courbe des revenus", 1896, Le Monde economique (French/Italian) Cours d'conomie politique profess l'universit de Lausanne , 3 volumes, 1896-1897</p><p> "The New Theories of Economics", 1897, JPE "Comment se pose le problme de l 'conomie pure?", Notes to Association Stella ,1898 (publ. 1965) "Un' Applicazione di teorie sociologiche", 1900, Rivista Italiana di Sociologia (transl. in English as The Rise</p><p>and Fall of the Elites )</p><p> "On the Economic Phenomenon", 1900, GdE (repr. 1953, IEP )</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 4/10</p><p> "Le nuove toerie economiche (con in appendice le equazioni dell' equilibrio dinamico)", 1901, GdE "De l'conomique, discours d'installation de M.V. Pareto professeur ordinaire", Lausanne, 1901 (publ. 1965) Les systmes socialistes , 1902 L'conomie pure, resum du cours donn a l'Ecole des Hautes Etudes Sociales de Paris , 1902 "Review of Aupetit", 1902, Revue d'econ politique "Anwendungen der Mathematik auf Nationalkonomie", 1903, Encyklopdie der Mathematischen</p><p>Wissenschaften </p><p> "Il Crepuscolo della Libert", 1905, Rivista d'Italia . Manual of Political Economy , 1906 (Italian; French transl., 1909, English transl, 1971). "L'conomie et la sociologie au point de vue scientifique", 1907, Rivista di Scienza . "Economie mathmatique", 1911, in Gauthier-Villars, Encyclopedie des sciences mathematiques </p><p> Le mythe vertuiste et la littrature immorale . 1911 "Introduction" to G. Osorio, Thorie mathematique de l'change , 1913. Trattato di Sociologia Generale , 1916. (transl. in English as Mind and Society . Extracts (1), (2), (3); extract in</p><p>Spanish)</p><p> "Discorso per il Giubileo", 1917, La Riforma Sociale Jubillee speech manuscript "Formi di fenomeni economici e previsioni", 1917, Riv di Sci Banc Fatti e Teorie , 1920 Trasformazione della Democrazia , 1921 Mon Journal , 1958 Scritti sociologici di Vilfredo Pareto , 1966. Oeuvres completes de Vilfredo Pareto, ed. G. Busino</p><p>Faima sa se intemeieaza insa pe 4 carti importante.</p><p>Prima sa opera, bazata pe cursurile tinute la Lausanne, a fost Cours deconomie politique . Aceasta a</p><p>fost publicata in doua volume in anii 1896 si 1897. primul capitol al cartii reprezintao excelenta introducere</p><p>generala in economia walrasiana. Dar punctul forte al cartii este faimoasa (dar si cea mai criticata) sa lege de</p><p>distribuire a venitului prezentata in detaliu. Restul lucrarii este remarcabil in principal pentru etalarea unei</p><p>formidabile eruditii, intinzandu-se din perioada antichitatii si pana la afacerile curente.</p><p>Locul lui Pareto in istoria gandirii economice se datoreaza in primul rand lucrarii sale manuel</p><p>dconomie politique. Editia italiana a aprut in 1906, dar renumita anexa apare numai la editia franceza din</p><p>1909. In aceasta lucrare el dezvolta mai departe teoria sa despre stiintele economice pure si analiza lui despre</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 5/10</p><p>ofelimitate care indica dorinta si placerea individului decugand din acel bun. In conceptia lui Vilfredo Pareto,</p><p>individul este acela care, prin intermediul dorintelor si preferintelor sale reprezinta factorul etalon al</p><p>economiei bunastarii; el are o pozitie neutra in fata influentelor pietei, ramanand imperturbabil la orice</p><p>interventii ale socialului.</p><p>Dupa lucrarea Manuel, Pareto a produs putine lucruri originale in domeniul teoriei economice, desi</p><p>eseul Economie mathmatique din anul 1911 (care este complet diferit de eseul german din 1902 cu un titlu</p><p>similar) constituie o reformulare in termeni generali a viziunii sale.</p><p>In lucrarea Les systemes socialistes, publicata pentru prima data in 1902-1903, experimentele si ideile</p><p>socialiste incepand din antichitate si pana in prezent sunt examinate cu acelasi dispret cu care Pareto a tratat</p><p>toate problemele legate de societatea omeneasca. Cartea demonstreaza un impresionant orizont de cunoastere,</p><p>aluzii sclipitoare si un spirit critic ascutit, dar este prost organizata, dezlanata si uneori aproape incoerenta.</p><p>Capitolele asupra economistilor Johann Heinrich von Thnen si Karl Marx, de exemplu, sunt departe de aoferi un tablou limpede al contributiilor acestor autori. De o importanta speciala este introducerea, intrucat</p><p>acesta prezinta o formulare timpurie concisa a ideilor pentru care Pareto a devenit ulterior un sociolog</p><p>renumit.</p><p>Crezand ca erau probleme pe care stiintele economice nu pot sa le rezilve, Pareto a trecut la sociologie</p><p>scriind ceea ce el a considerat cea mai bune lucrare a lui, Mind and Society (1916), in care el a investigat</p><p> bazele si natura actiunilor individuale si sociale. Pentru nespecialistul in socilologie, aceasta lucrare apare ca o</p><p>colectare a reflectiilor unui cinic stralucitor, uneori profund si alte ori haotic, privind interactiunile dintre idei,</p><p>ideologii si putere. Desi Pareto s-a declarat impotriva lui Marx, exista o asemanare intre cei doi. In cadrul</p><p>anunturilor sale mortuare, cotidianul socialist Av anti din anul 1928 il numeste pe Pareto burghezulMarx. </p><p>3. Teoria optimului elaborata de Pareto </p><p>In centrul conceptiei lui Pareto despre economia pura se gaseste teorie preturilor. Adept al explicarii</p><p> preturilor pe baza utilitatii marginale, Pareto trece de la utilitatea cardinala (intrucat considera imposibila</p><p>masurarea marimii absolute a acesteia) la utilitatea ordinala (exprimarea ordinei de importanta sau a ierarhiei</p><p>diferitelor utilitati). El inlocuieste termenul de utilitate (care se refera la folosul ce rezulta dintr-un bun</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 6/10</p><p>economic pentru individ) cu cel de ofelimitate (care indica dorinta si placerea individului decurgand din acel</p><p> bun).</p><p>Incercand sa atenueze subiectivismul teoriei utilitatii marginale, Pareto cauta o baza obiectiva pentru a</p><p>explica mai convingator preturile si, implicit, comportamentul retional al agentilor economici. In acest scop,</p><p>el nu mai rationeaza asupra utilitatii (aprecierii subiective) a unui singur bun economic, ci asupra unor </p><p>cantitati determinate de bunuri economice reale, de regula, doua bunuri economice complementare. El cauta</p><p>sa descopere care sunt combinatiile posibile la fel de avantajoase pentru consumator si sa determine limitele</p><p>in care diferite combinatii din cele doua bunuri sunt la fel de avantajoase. Aceasta idee este exprimata si</p><p>reprezentata grafic cu ajutorul curbelor de indiferenta pe care le imprumuta de la contemporanul sau britanic</p><p>F.Y. Edgeworth (1845-1926).</p><p>Pareto nu se mai intreaba cat de mare este utilitatea marginala a fiecaruia din cele doua bunuri</p><p>complementare pe care le are in vedere, ci care este utilitatea totala a diferitelor combinatii posibile dincantitatea celor doua bunuri examinate pentru a determina limitele obtiunilor rationale din partea</p><p>consumatorilor.</p><p>Daca, de exemplu, la un nivel dat al preturilor pentru carne si branza, se constata ca 1 kg de carne si 2</p><p>kg de branza ofera consumatorului aceeasi ofelimitate ca si 2 kg de carne si 1 kg de branza, atunci se cauta</p><p>limitele in care sunt posibile si alte combinatii cantitative din cele doua bunuri care sa ofere aceeasi</p><p>ofelimitate. Pentru a explica aceasta idee, Pareto utilizeaza un grafic pe a carui ordonata (OX) marcheaza</p><p>cantitatea aleasa din primul bun ( de ex. carne) si pe a carui abscisa (OY) marcheaza cantitatea aleasa din cel</p><p>de-al doilea bun (de ex. branza). Linia care marcheaza optiunile posibile este numita curba de indiferenta in</p><p>sensul ca fiecare punct de pe aceasta curba exprima ofelimitatea totala a respectivelor combinatii pe care</p><p>consumatorul le considera la fel de importante si tocami de aceea le numeste curbe de indiferenta.</p><p>Pareto propune elaborarea unor curbe de indiferenta pentru a exprima obstacolele care stau in calea</p><p>satisfacerii acestor ofelimitati, respectiv costurile producatorilor pentru bunurile economice respective.</p><p>Din confruntarea celor doua feluri de curbe de indiferenta privind gusturile consumatorilor si costurile</p><p> producatorilor rezulta, dupa parerea lui Pareto, pozitia de echilibru general. Aceasta, la randul ei, constituie</p><p> punctul de plecare in teoria optimului economic.</p><p>Termenul de optim decurge din superlativul adjectivului bun in limba latina. Optimul ecorefera la formula cea mai rationala, deci, cea mai buna de alocare a resurselor limitate disponibilesi care</p><p>asigura nivelul relativ cel mai inalt de bunastare a intregii societati.</p></li><li><p>8/14/2019 Vilfredo Pareto - Proiect</p><p> 7/10</p><p>Optimizarea economica reprezinta, in aceeasi viziune, o astfel de modificare a repartitiei resurselor </p><p>care sa duca la cresterea satisfactiilor (ofelimitatii). Conditia atingerii acestui obiectiv este ca sa se</p><p>imbunatateasca situatia anumitor agenti economici, fara a diminua ofelimitatea niciunuia dintre ceilalti agenti</p><p>economici.</p><p>Deci, prin optim economic se intelege, potrivit conceptiei lui Pareto, orice schimbare in alocarea</p><p>resurselor care imbunatateste utilitatea (ofelimitatea) anumitor agenti economici, fara a micsora utilitatea altor </p><p>agenti economici.</p><p>Optimul paretian este un optim partial intrucat se bazeaza pe ideea ca utilitatea difera de la un individ</p><p>la altul si, deci, nu poate fi masurata si insumata. Daca prin modificarea alocarii resurselor creste utilitatea cel</p><p> putin pentru un singur agent economic, fara a se micsora pentru altii, atunci situatia respectiva este</p><p>considerata optima. Dar Pareto nu ofera un criteriu care sa permita determinarea optimului economic la</p><p>nivelul ansamblului societati si, deci, alegerea situatiei celei mai bune dintre mai multe situatii eficiente. Dinaceasta cauza, criteriul optimului preconizat de Pareto foloseste mai degraba la identificarea situatiilor </p><p>ineficiente sau suboptime in sensul ca, daca o anumita alocare de resurse, care mareste utilitate...</p></li></ul>

Recommended

View more >