Vitrina Chippendale

  • Published on
    07-Aug-2015

  • View
    109

  • Download
    3

Embed Size (px)

Transcript

<p>GRUP SCOLAR PUCIOASA</p> <p>ProiectPentru obtinerea certificatului de competente profesionale- nivel III Calificarea - Tehnician designer mobila si amenajari interioare</p> <p>VitRINA STILUL CHIPPENDALEIndrumator: Prof:Diaconescu Gheorghita</p> <p>Elev: Cristea G. Elena Mihaela</p> <p>IUNIE 2011</p> <p>1. ARGUMENT</p> <p>Am ales ca tema de proiect ,, Vitrina- Stilul Chippendale deoarece accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce confera piesei maretie si grandoare. Aceasta piesa realizata in cele mai mici detalii, bogat chiar prea bogat,opulent : de asemenea se mai caracterizeaza prin forme curbe, ample si bogatie in ornamentare precum si detalii sculpturale numeroase. De asemenea stilul din care face parte si anume stilul baroc se regaseste clar in diverse ramuri precum: arhitectura,pictura,muzica,dansul. Stilul se remarca prin folosirea excesiva a liniei curbe atat la picioarele corpurilor de mobilier, a bratelor de scaune si fotolii, a panourilor fete de sertare,usi.Usile vitrinelor sunt montate in sistemul ,,fagure, sistem folosit si la realizarea spatarelor scaunelor. Dintre speciile folosite in aceasta perioada amintim: lemnul de mahon,nuc si rasinoase. Vitrina va fi realizata din lemn de rasinoase,uscat artificial pana la umiditatea de 8-10%.Finisaj va fi transparent. Vitrina aleasa ca tema de proiect este formata din doua corpuri distincte: un corp inferior, format din doi pereti laterali, doi pereti despartitori,placa superioara bordurata pe trei canturi si frezata dupa un conturcurb.Pentru marirea aspectului estetic sertarele sunt prevazute cu cate un maner tragator ornamental.Pentru consolidarea corpului inferior, aceasta este prevazut cu spate din placaj fag 5mm. un corp superior format format din doi pereti laterali,dor pereti despartitori care compartimenteaza corpul superior in doua corpuri laterale, o placa superioara sunt prevazute doua sertare mici pe corpurile laterale, o placa superioara o placa inferioara si o placaintermediara. Intre placa inferioara si cea intermediara sunt prevazute doua sertare mici pe corpurile laterale si un sertar mare pentru corpul central. Inchiderea-deschiderea sertarelor laterale se realizeaza cu acelasi tip de manere tragatoare folosite la corpul inferior. Tot prentru obtinerea unui design de produs deosebit,peste placa superioarase monteaza o cornisa,executata din lemn masiv rasinoase. In interior, compartimentarea pe orizontala se realizeaza cu ajutorul a doua polite de sticla cu grosimea de 6 mm. Pentru consolidarea corpului superior, acesta este prevazut cu spatele din placaj fag 5mm.</p> <p>2. CUPRINS</p> <p>Partea I: Partea scrisa 1. ARGUMENT 2. CUPRINS 3. STUDIU ASUPRA STILULUI DE MOBILA: BAROC ENGLEZ-STILUL CHIPPENDALE 4.DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE: 4.1. Debitare (croire) lemn masiv 4.2. Prelucrari mecanice ale lemnului masiv 4.3. Debitare panouri 4.4. Furniruire panouri 4.5. Prelucrarimecanice panouri furniruite 4.6. Montaj alb rame usi 4.7. Slefuirea suprafetelor 4.8. Finisare 4.9. Montare vitrina 4.10. Ambalare vitrina 4.11. Norme de tehnica securitatii muncii pe fluxul de fabricatie. 5. FISA TEHNOLOGICA A UNUI REPER LONJERON RAMA USA 6. DESCRIEREA UNUI UTILAJ MASINA DE SLEFUIT CU BANDA ORIZONTALA SBO. 7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII PE MASINA DE SLEFUIT CU BANDA ORIZONTALA SBO. 8. BIBLOGRAFIA Partea II: Partea desenata 1. Reprezentarea in perspectiva a produsului 2. Vederi laterale 3. Detaliu de executie ( imbinare cu cep drept ascuns)</p> <p>3. STUDIU ASUPRA STILULUI STILUL BAROC ENGLEZ-STILUL CHIPPENDALE</p> <p>Decoratiunile interioare ale epocii baroc erau mai ales alcatuite din piesele de arta specifice epocii respective: picturi, sculpturi, mici statuete, mobilier, tapet aplicat pe pereti.</p> <p>Vitrina din stilul baroc englez este o piesa de mobilier folosita in amenajarea unei camere de zi. Face parte din garnitura mobila de sufragerie respectiv pentru odihna si relaxare. Bogatia de ornamente se regaseste in acest stil din abudenta. Denumirea stilului vine de l decoratul englez Thomas Chippendale. Stilul sintetizeaza intr.un limbaj propriu influentele roccocoului francez, modelele goticului sau cele chineze, fiind considerat si varietatea engleaza a roccocoului. Elementele decorative sunt simetrice, sculptate sau traforate in placi de lemn. Piesele de mobilier sunt reprezentate de etajere pentru portelanuri inchise cu usi vitrate,mese de ceai, de mic dejun,de scris, de citit, comoda dubla, suprapusa, scaunele au picioare drepte sau gablate. Mobilierul era lucrat in acaju, adesea sculptat iar pentru piesele mai importante se foloseau marchetaria de lemn de culoare, alaturi de marmura sau lacuri in stil oriental.</p> <p>Piesele de mobilier au linii drepte si elegante, cu picioarele fuzelate si uneori canelate. Elementele decorative sunt reprezentate de frunza de acant, siraguri de clopotei, valuri grecesti etc.</p> <p>Piesele de mobilier specifice sunt mesele de joc, mesele pliante, consolele si comodele dreptunghiulare sau semicirculare, scaunele cu spatare dreptunghiulare sau rotunde usor curbate si traforate. Creatia cea mai importanta a acestui stil este scaunul cu spatar in forma de scut. Esenta de lemn folosita era lemnul de rasinoase, vopsit si aurit. Cunoscute sub cele doua denumiri Adam si Hepplewhite, cele doua stiluri au avut meritul sa promoveze un mobilier original,usor,practic si utilitar, aspectul estetic exterior fiind realizat prin forma elementelor constructive,bucurandu-se de o inalta apreciere in societatea engleaza.Spatare de scaun in forma de S, frontoane sparte, motive marine (scoici), manerele sculptate sunt cateva din motivele de baza. Stilul este mai simplu si mai sarac elemente decorative, avand un aspect constructiv vizibil, folosindu-se elemente constructive strunjite. S-a manifestat o deosebita preocupare pentru obiectele de sezut.</p> <p>Stilul este mai simplu si mai sarac in elemente decorative, avand un aspect constructiv vizibil,folosindu-se elemente constructive strunkite. S-a manifestat o deosebita preocupare pentru obiectele de sezut. In ornamentatie s-a folosit machetaria din elemente decorative geometrice, mai mult decat cele de natura vegetala sau animala. Chippendale imbina formele si linia stilului roccocoului cu elemente specifice englezesti si cu elemente orientale (chinezesti), obtinand efecte estetice si decorative deosebite. In total se pot distinge sase tipuri de picioare de scaune folosite de Chippendale : laba leului, bila si laba (o ghiara care tine stransa o bila) Chippendale tarziu (sectiune patrata), Marlborough(prisma), crosa (rotund simplu) si spada (picior rotunjit subtiat la capat). Fratii Chippendale din Anglia, in primele lor lucrari, au copiat intr-o mare masura piesele in stil Queen Anne cu picioare cabriola dar destu,l de curand au dezvoltat un stil aparte utilizand picioare cu bila sau cu ghiare si decupand spatarul scaunelelor. Mai tarziu, apar scaunele cu picioare drepte iar arta Chineza influenteaza sculpturile. Cea mai importanta caracteristica a scaunului in stil Chippendale este spatarul decupat si bogat decorat cu sculptura. Fratii Chippendale lucrau doar in mahon importat. A realizat multe piese de mobilier pentru birouri si a lansat un stil, iar multi artisti si arhitecti plecand de la ideile sale au realizat dulapuri cu usi care prezentau forme serpuite, iar picioarele de sustinere erau inguste. Lemnul folosit era cel de mahon si modelele se aplicau si altor piese de mobilier. Influenta stilului a fost una insemnata in decoratiunile interioare, acesta era considerat de intreaga lume un oracol al bunului gust. Chippendale are in portofoliu peste 200 de scaune unice, canapele, rame de oglinzi, sfesnice, mese, vitrine, jardiniere, obiecte decorative pentru seminee precum si de alte obiecte de decor. Mult timp orice rama de oglinda, birou sau diferite piese de mobilier purtau marca Chippendale. Spatarele scaunelor sale au forme specifice care te poarta cu gandulcatre China, iar in general mobilierul creat de fratii Chippendale prezinta forme iesite putin in relief si pilastri decorati armonios. Perioada de sfarsit a barocului (rococo) in Anglia are la baza lucrarile sculptorului Thomas Chippendale, care a adaptat creatiile sale din domeniul mobiliei, gusturilor artistocratiei engleze. Chippendale imbina formele si linia stilului rococo francez cu elemente specifice englezesti si cu elemente orientale (chinezesti), obtinand efecte estetice si decorative deosebite. Scaunele si canapelele au picioarele drepte sau usor arcuite, terminate simplu sub forma de laba de animale. Bratele sunt</p> <p>curbate pastrand linia specifica a barocului. Un efect deosebit il realizeaza spatarele, asupra carora artistul si-a indreptat toata atentia, obtinand sub forma unor imbinari de bare sau bare si panglici, efecte estetice placute. Sezuturile de scaune sunt in forma de trapez. Vitrinele pastreaza linia barocului, cu cele doua corpuri distincte, sticla usilor fiind fazetata si fixata in rame tip fagure. Varianta rococo-ului care patrunde si se dezvolta in Anglia poarta numele unui mare creator si constructor englez de mobila, Thomas Chippendale care, folosind unele elemente ale stilului Ludovic al XV-lea in combinatie cu o ornamentatie mai redusa, de influenta gotica, a realizat un rococo nou, specific englez, mai simplu si mai putin bogat in elemente decorative, cu un aspect constructiv mai vizibil. Linia curba este mai putin geeralizata decat in stilul Ludovic al XV-lea, dar deosebit de judicios intrebuintata la unele elemente constructive si decorative, realizandu-se un mobilier original, foarte elegant, cu elemente decorative, realizandu-se un mobilier original, foarte elegant, cu elemente decrative simetrice, sculptate si traforate in placi de lemn, unele de influenta chineza, cu tapiterii mai putine, cu o preocupare importanta pentru obiectele de sezut. Spre deosebire de rococo-ul francez si german, stilul Chippendale a folosit si elemente strunjite. In ornamentatie s-a folosit si marchetaria, cu elemente mai mult geometrice decat vegetale. Comoda a fost prelucrata din barocul francez, cu o simplificare a formei si in special a ornamentatiei. Suprafetele curbe ale placilor si usilor, din structura vitrinelor si a comodelor, sunt prezente si aici ca si in rococoul francez, german, si olandez. Mobilierul de sezut era alcatuit din scaune, si canapele cu forme deosebite, originale, remarcandu-se urmatoarele carcateristici: -spatarele sunt construite dintr-un cadru din elemente curbe care cuprind un spate din placi traforate in forme oranmentale simetrice, uneori geometrice sau din curbe foarte intortochiate ori impletite, forme de vase decorative combinate cu volute, sau inalte cazuri in loc de aceste placi, se folosesc baghete rotunde ori traverse orizontle curbate, -sezutul este in general tapitat sau executat din impletitura de trestie.Tapiteria acopera si cadrul obiectelor , in majoritatea cazurilor cuielor decorative de tapiterie</p> <p>fiind vizibile, picioarele acestor obiecte erau in cele mai multe cazuri curbe, in S alungit, sculptat sau cu laba de leu, iar la partea superioara cu acanturi si volute. Sau intrebuintat si picioare strunjite sau prismatice, cu legaturi inferioare intre ele. -bratele fotolilor eau curbe si uneori tapitate, sustinute de suporti in consola.In alte cazuri,bratul cu suportul formau un singur element curbat, asemanator cu stilul Ludovic al XV-lea. -mesele pentru sufragerie si cele pentru jocul de carti au avut mai mare raspandire in acest stil. Cele de sufragerie aveau placi prelungitoare, picioare pliante, ornamentate cu laba de leu, iar cele de joc aveau placa pastrata si picioare gratioase, subtiri si curbe. Comoda a fost de asemenea, adoptata de acest stil, avand in general aceeasi forma ca cea franceza, dar cu un aspect mai putin capricios in ceea ce priveste lunile curbe. Si stilul Chippendale a intrebuintat lunia curba la placile si fetele comodelor, iar picioarele tineau loc si de lezena, erau usor curbate, terminate cu volute si sculptate la partea superioara. La locul de imbinare a piciorului cu fata comodei si despartiturile dintre sertare, erau vizibile. Dulapul avea o intrebuintare complexa, de biblioteca si pentru lenjerie cu sertare si o nisa deschisa, era impartit pe orizontala in doua parti: una superioara, deasupra nisei, si alta inferioara dedesubt, ambele cu sertare. Picioarele erau scurte, curbe, in forma de S. La partea superioara, o cornisa dreapta profilata, era ornamentata cu denticule si ornamente de machetarie. Catre sfarsitul perioadei, acest stil se transforma in varianta Adam a stilului clasic englez.</p> <p>4. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE 4.1. Debitare lemn masiv Debitarea sau croirea cuprinde un grup de operatii prin care lemnul este taiat dupa diferite directii, rezultand repere de forme si dimensiuni dorite, prevazute cu adaosuri pentru prelucrari ulterioare. Operatiile se executa cu ferastraie manuale, ferastraie circulare de retezat (pendula, radiale simple sau duble).</p> <p> tivirea este operatia de taiere in directie longitudinala (paralela cu axa piesei la marginea ei), prin care se elimina tesiturile datorate formei circulare a busteanului, ramase de la debitarea acestuia in piese de cherestea. Operatiile se executa cu ferestraie circulare de spintecat simple si multiple (cu avans mecanic). spintecarea este operatia de taiere in directia fibrelor lemnului prin care se obtin piese cu anumite latimi si anumite grosimi (cand taierea se face pe cantul piesei). Operatiile se executa cu ferastraie circulare de spintecat, simple si multiple (cu avans mecanic). retezarea este operatia de taiere transversala, perpendiculara pe directia fibrelor lemnului, care se executa la un capat al piesei, capat care in general nu este drept si prezinta unele defecte (crapaturi, tesituri etc), rezultand un capat drept. Operatiile de retezare se executa cu ferastraie circulare tip pendula cu brat articulat, cu brat vertical sau cu actionare hidraulica. sectionarea este operatia de taiere transversala, perpendiculara pe directia fibrelor lemnului, prin care se obtin piese cu anumite lungimi, L. Operatiile se executa cu ferastraie circulare de retezat (pendula, radiale si simple sau duble). decuparea este operatia de taiere a canturilor exterioare sau interioare ale reperelor, cu forme curbilinii sau poligonale. Operatiile se executa cu ferastraupanglica FP -8. 4.2. Prelucrari mecanice lemn masiv indreptarea suprafetelor se executa la masina de indreptat, la care se formeaza prin rindeluire o suprafata plana, care reprezinta baza tehnologica pentru operatiile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant, sau pe o singura fata, urmarindu-se obtinerea suprafetelor plane si perpendiculare intre ele (fata si cant), reglarea pozitiei mesei din fata, pentru grosimea de prelucrare de 1,5...3mm si a riglei de ghidare sub unghiul dorit. rindeluirea este operatia de prelucrare a lemnului prin care, cu contur curb, frezarea se face cu sabloane avand conturul pi...</p>