All diferent all equal

  • Published on
    20-May-2015

  • View
    771

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Campania Toti diferiti toti egali - pachet educational. Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor.

Transcript

  • 1. all different equalall 1 TOTI DIFERITI-TOTI EGALI Campania Toti diferiti toti egali Xenofobia, antisemitismul si intoleranta urmaresc sa-i uneasca pe acesti oameni si sa ncurajeze lupta mpotriva tuturor formelor de intoleranta. Problemele rasismului si ale intolerantei au fost n capul listei de discutii a celor 32 de lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au ntlnit n 1993 la Summitul de la Viena. Ei au hotart un plan comun de actiune care, mpreuna cu campania, viza cooperarea membrilor de stat n domeniul legislatiei si al educatiei pentru a combate rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinita n totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizatiile non-guvernamentale de tineret : CENIC si ECB. E important faptul ca aceste teme sunt raspndite n lumea ntreaga, motiv pentru care UNESCO a hotart ca anul 1995 sa fie declarat Anul international al tolerantei. Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor. Acest pachet educational Tinerii nu pot ntelege propria lor pozitie si astfel nici nu pot fi constienti de ea si nu o pot controla fara a ntelege circumstantele internationale si nationale din lumea ce-i nconjoara. Educatia interculturala poate usura acest proces. Dorim sa asiguram materiale toaretice si practice care sa fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori si profesori n educatia informala. Am reusit sa dezvoltam experienta cstigata cu productia Extraterestrul 93 Organizatiile de tineret combatnd Rasismul se Xenofobia , publicat de Directoratul de Tineret n 1993. Pachetul nu e o teza academica si am ncercat s-o facem sa fie usor de citit. Profesionistii experimentati vor gasi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi sa fie folosit de cei care sunt la nceput de drum n lucrul cu tinerii n acest domeniu. Desi vorbim de tineri, acest pachet si activitatile propuse pot fi adaptate si pentru grupuri cu alte vrste n mprejurarile educatiei neoficiale. Partea A. Partea A cuprinde o viziune generala situatiei actuale din Europa si dezbate problema introducerii educatiei intelectuale. Observam dezvoltarile istorice, politice si economice care au determinat formarea societatilor. Dupa definirea ctorva concepte-cheie continuam cu analiza bazelor educatiei interculturale. Bibliografia de la sfrsit va va da sugestii pentru a putea afla mai multe informatii. ntrebarile sunt puse strategic n text pentru a face ca problemele sa para mai reale si sa ofere sugestii pentru temele de dezbatere cu grupurile de tineri. Partea A pregateste contextul pentru abordarea educationala conturata n partea B.

2. all different equalall 2 Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite n educatia interculturala a tinerilor. Urmarind descrierea pe larg a metodologiei veti gasi o serie de activitati care sunt bazate n principal pe munca de grup. Bazndu-se pe experienta, explornd noi probleme, partea B ncurajeaza tinerii sa nceapa aceasta actiune. n formarea acestui pachet s-au facut eforturi pentru a fi siguri ca l puteti folosi n cel mai bun mod pentru munca d-voastra privind activitatile educationale. Puteti ncepe sa cititi de la orice capitol doriti. Va rugam sa analizati ceea ce cititi si sa-l adaptati situatiei d-voastra. Speram ca tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor ntelege mai bine cauzele rasismului si ale intolerantei si vor reusi sa cunoasca rolul existentei lor n societate. Prin procesul de educatie intercultural urmarim sa i ajutam pe tineri sa valorifice diferentele dintre oameni, culturi si viziuni asupra vietii; aceasta ne determina sa traim si sa lucram npreuna n spirit cooperativ, si sa construim o societate noua si linistita unde demnitatea consta n egalitate . Capitolul care se refera la realizarea scopurilor acestui pachet educational si metodele de lucru Care e scopul publicarii unui astfel de pachet educational ? Ne-am consultat cu participantii la campanie si raspunsurile lor au fost clare: activitatea educationala trebuie sa constituie baza campaniei daca se doreste sa aiba un efect de durata; n Europa e nevoie de materiale educationale accesibile care sa sprijine acest proces. Factorul care distinge acest pachet educational de altele este acela care a fost conceput si scris n cadrul acestei companii de catre o echipa multiculturala formata din oameni experimentati n lucrul cu tinerii. Credem ca e important sa descriem unele procese implicate n dezvolterea acestei actiuni pentru a pune n evidenta unele provocari si probleme pe care d-voastra le puteti gasi n ncercarea de cooperare interculturala. Coordonarea unui grup att de larg raspndit nu e deloc usoara; comunicarea prin telefon sau fax nu functioneaza totdeauna, ntlnirile generale sunt costisitoare si presiunea evidenta a timpului poate fi non-eficienta . Echipa de productie care s-a ntlnit pentru prima data n septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost alcatuita din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie antrenor si scriitor Carmen Cardenas, Madrid, Spania Equipo Claves Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania antrenor Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie CEMYC, reprezentant al Grupului Conducator European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Franta meditator, EYC Erzsebet Kovacs Budapesta, Ungaria antrenoare Mark Taylor , Strasbourg, Franta antrenor si scriitor Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania Colectivul AMANI Toti membrii au participat la conceperea acestei publicatii. Din pacate, din cauza unor motive personale si profesionale, doua persoane din grup n-au putut participa la a doua ntlnire, sustinuta n decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud n Mollina , Spania. Munca noastra a provocat conflicte constructive ntre membrii grupului : Cum putem corela / asocia experientele, definitiile, ideologiile si practica noastra educationaladiferita 3. all different equalall 3 Ct de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale intolerantei? Cum vedem realitatile diferite ale tuturor culturilor si tarilor europene? Cum corelam analizele noastre diferite ale acestor cauze? De ce nu exista termen exact pentru cuvntul intercultural n lb. maghiara? E aceasta engleza britanica sau engleza internationala? De ce nu puteti vorbi spaniola? Cum ar trebui sa fie structurat pachetul educational? E posibil sa elaboram simplu concepte fara a fi simplisti? Si o ntrebare foarte practica: cta informatie se cere pentru descrierea unei metode sau activitati ? Gasirea raspunsurilor la aceste ntrebari a necesitat un nalt grad de implicare din partea tuturor membrilor si abilitatea de a le exprima n moduri ct mai creative. Doar d-voastra puteti decide daca am ajuns sau nu la o forma de sinergie interculturala. Am decis sa folosim publicatia celor de la Equipa Claves si Cruz Roja Juventud : ntr-o lume de diferenteo lume diferita ca suport de baza pentru partea A. Mare parte a fost total reformulata si rescrisa, tinndu-se seama de diversitatea realitatilor din Europa. Inventarea si adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echipa, sa ntelegem mult mai bine unde vrem sa ajungem si cum sa ajungem acolo. Deseori am ajuns la definitii complet neasteptate aceste calatorii au contribuit la formarea concluziei ca educatia interculturala e un proces infinit. Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui sa le aiba la baza, ne-au condus la concluzia ca pachetul trebuie sa favorizeze ncurajeze: moduri de a nvata si de a experimenta diferenta si discriminarea o viziune noua sau diferita asupra societatii cautarea si angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societatii indicii si cai de actiune si schimbare Toti am fost constienti de faptul ca educatia interculturala e limitata si pentru a fi eficienta are nevoie de sprijinul politic si economic. n cadrul Planului de Actiune de la Viena, sunt propuneri ce vin n sprijinul acestui proces. Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar n anii ce urmeaza campaniei. Terminologia un cuvnt de avertisment Cuvintele au putere . Cuvintele reprezinta valori. n functie de context cuvintele si pot schimba ntelesul, chiar daca fac parte din aceeasi limba. Am ncercat sa explicam contextele si ntelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest ntreg domeniu al relatiilor interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi ntelese ca atare n afara contextului lor socio-economic. n functie de experienta si de comprehensibilitatea d- voastra, veti observa ca nu ati fi folosit niciodata aceleasi cuvinte sau expresii ntr-o astfel de publicatie. Va sugeram sa renuntati la judecata pentru putin timp si sa va ntrebati, dupa parerea d-voastra, de ce unele cuvinte sau fraze sunt gresite si sa cautati sa le nlocuiti. Acest pachet educational va fi tradus n mai multe limbi si n timp ce vor fi luate masurile pentru a-i asigura acuratetea, acest proces si schimba ntelesurile / sensurile. Provocator, nu-i asa ? 4. all different equalall 4 Partea A Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale. Cap. 1. Provocari, probleme si originea lor Teme ?? valorificarea diferentei ?? lumea e mpartita din punct de vedere economic n Nord si Sud ?? continentul nostru n continua schimbare ?? oamenii n continua miscare ?? reactia noastra n fata schimbarilor ?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii Realitatea societatii n care traim : Diferenta Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai multor criterii: dupa gen, vrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobby- uri, modul de viata, conceptii, etc. n cadrul acestui pachet ne concentram asupra diferentelor culturale, sociale si