Functiile padurii

  • Published on
    27-Jun-2015

  • View
    5.363

  • Download
    4

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li> 1. Functiile padurii</li></ul> <p> 2. In relatie cu societatea umana, padurea indeplineste numeroase functii.Diferite de la tara la tara, ele pot fi totusi clasificate in trei mari categorii:productive, protective si speciale. Pentru Romania, graficul, pe categorii arataastfel: 3. Principala functie productiva este indeplinita deexploatarile forestiere. In Romania se exploateaza, oficial,16.704.600 metri cubi de lemn, adica de aproximativ 10 oricat Casa PoporuluiCifra de afaceri a unitatilor silvice 1600000,00 1486065,40 1400000,00 1391231,00 1308211,10 1200000,001123107,00 1000000,00800000,00600000,00 M O N R i400000,00200000,00 0,00Anul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008 4. Iata cum arata graficul exploatarilor forestiere, pe ultimii20 de ani, conform Institutului National de Statistica: Volumul de lemn recoltat20000,0018000,0016000,0014000,0012000,0010000,00 8000,00 6000,00 4000,00 2000,000,00mMbucerti 5. Principalele specii de arbori exploatate inFag (Fagus sylvatica) Stejar (Quercus pubescens)RomaniaMolid (Pices Abies) 6. Deloc neglijabile, pentru ca aduc venituri considerabilesunt exploatarile de ciuperci comestibile, fructe de padure siplante medicinale. De asemeni sunt valorificate semintele sipuietii, precum si alte specii nelemnoase. La nivelul anului2008 au fost inregistrate, in tone, urmatoarele valori:Fructe de padure4586.70Ciuperci comestibile din floara 313.00spontana Seminte forestiere53.00 7. Flor slbatic valorificat economic:coada oricelului (Achillea millefolium), treifrai ptai (Viola tricolor), pducel(Crataegus monogyna), mur (Rubuscaesius), mce (Rosa canina), urzicmoart alb (Lamium album), ciuboicacucului (Primula officinalis), podbal(Tussilago farfara), sulfin (Melilotusofficinalis), soc (Sambucus nigra), teiargintiu (Tilia tomentosa), tei (Tiliacordata), albstrele (Centaurea cyanus),cununi (Spiraea ulmifolia), nalb (Malvasylvestris), suntoare (Hypericumperforatrum), mueel (Matricariachamomilla), porumbar (Prunus spinos),salcm (Robinia pseudacaccia)vtmtoare (Anthyllis vulneraria), trifoirou (Trifolium pratense), trifoi alb(Trifolium repens), glbenele (Calendulaofficinalis), ptlagin (Plantagolanceolata), pin (Pinus sylvestris), arnica(Arnica Montana) etc. 8. Dintre ciuperci, s-au autorizaturmtoarele specii: Albatreluspescaprae, crie (Amanita caesarea),ghebe (Armillaria mellea), hribi (Boletusedulis), glbiori (Cantharellus cibarius),trmbia piticilor (Craterelluscornucopioides), buretele epos (Hydnumrepandum), rcovi (Lactarius deliciosus,Lactarius deterrimus), iuari (Lactariuspiperatus), burei de rou (Marasmiusoreades), burei de prun (Rodophyllusclypeatus), oie (Russula virescens) itrufe (Tuber aestivum, Tubermellanosporum). 9. Principalele specii de ciuperci recoltate in RomaniaGhebe (Armillaria mellea)Hribi (Boletus edulis) Galbiori (Cantharellus cibarius) Zbrciogi (Morchella spongiola) 10. Principalele specii de fructe de padure recoltatein RomaniaAfin (Vaccinium myrtillus) Maces (Rosa canina) Catina alba (Hippophaerhamnoides)Mur (Rubus Fruticosus) Zmeura (Rubus Idaeus) Paducel (Crataegusmonogyna) 11. Valorificarea fondului forestier se face si prinvalorificarea unor specii de animale a caror viata este legatade acesta. In ultimii ani s-au obtinut venituri considerabile dinvalorificarea produselor apicole:Produse apicole350,00300,00292,80250,00200,00168,80150,00 143,10100,00 101,31MONRi 50,000,00 Anul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008 12. Romania este recunoscuta in Europaca tara cu traditie in apicultura. Efectelebenefice, de ordin ecologic, economic si socialale practicarii cresterii albinelor sunt legate deasigurarea polenizarii plantelor entomofile dinflora spontana, din culturile organizate si devalorificarea produselor apicole (miere, ceara,polen, propolis, venin etc.). O problema grava a apiculturii oconstituie intoxicatiile albinelor, in primul randdatorate substantelor utilizate in agricultura. Deasemenea, intoxicatiile cu noxe industriale sirutiere, reprezinta o problema generala deecologie care priveste si speciile salbatice dehimenoptere si care trebuie sa fie prevenite prinmasurile generale ce trebuie asigurate pentruprotectia mediului. 13. Prin valorificarea fondului cinegetic s-au obtinut, de asemenea, sume importante,dupa cum urmeaza Produse vanatoresti15600,0015512,3015400,00 15382,7115200,0015000,0014800,00 14851,8014743,8014600,00M14400,00ONRi14200,00 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 14. Nr. crt. Specia de vanatEfective evaluate in anul 2000 1 Caprior142 250 2 Cerb comun 33 170 3 Cerb lopatar 5 955 4 Capra neagra 7 885 5 Mistret36 820 6 Iepure 1 069 600 7 Fazan307 400 8 Cocos de munte 7 865 9 Urs5 685 10Lup3 735 11Ras1 990 12Pisica salbatica 7 865 15. Faun slbatic valorificat economic:cerb comun (Cervus elaphus), cprior(Capreolus capreolus), capra neagr (Rupicaprarupicapra), mistre (Sus scrofa), iepure (Lepuseuropaeus), fazan (Phasianus colchicus),potrniche (Perdix perdix), coco de munte(Tetrao urogallus), viezure (Meles meles), vulpe(Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes),jder de piatr (Martes foina), dihor (Mustelaputorius), nevastuic (Mustela nivalis), hermelin(Mustela herminea), gsca de var (Anseranser), grlia mare (Anser albifrons), Branta sp.,raa mare (Anas plathyrhynchos), raa mic(Anas crecca), raa pestri (Anas strepera), rafluiertoare (Anas penelope), raa critoare(Anas querquedula), liia (Fulica atra), ginuade balt (Gallinula chloropus), sitar de pdure(Scolopax rusticola), cormoran mare(Phalacrocorax carbo), becaina comun(Gallinago gallinago), strc cenuiu (Ardeacinerea). 16. Principalele specii de animale vanate in RomaniaMistret (Sus Scrofa)Vulpe (Vulpes vulpes) Capra neagra (Rupicapra Cerb (Cervus Elaphus)Caprior (Capreolusrupicapra) capreolus) 17. Functia protectiva a padurii este cel putin la fel de importantaprecum cea productiva. Se manifesta prin fixarea terenurilor, absorbtia siregularizarea apelor de suprafata, purificarea aerului, reducerea vitezeivantului etc.n interiorul padurii, viteza vntului scade la jumatate fata de cum esteafara. La 100 de metri n adncul padurii, viteza scade la 25%, iar la 200de metri scade pna la 2% din viteza initiala.Autentice laboratoare ale naturii, pdurile, mpreun cu celelaltespaii verzi, reprezint o bogie de nepreuit pentru fiecare aezareurban, fiind, datorit aciunilor antipoluante, veritabile uzine de sntatei de echilibru ecologic. Se consideara ca vegetatia forestiera retinecirca 600 de kilograme de pulberi pe hectar, anual. Anual, pe glob,covorul vegetal (paduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 demiliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PADURI.Padurile rein i pstreaz zpada un timp mai ndelungat, mpiedicformarea avalanelor, diminund efectele negative ale topirii brute aleacesteia.Amelioreaz compoziia i structura solurilor degradate sau srcite,mbogindu-le cu humusul format din frunziul i ramurile sale;La nivel mondial, putem vorbi de aproximativ 10% din fondul forestier ca fiind destinat acestei functii. 18. Este unanim recunoscut rolul pozitivpe care l are vegetaia forestier mpotrivavntului, oprind i reducand zgomotul. Astzisunt de neconceput aezri umane frparcuri, zone verzi i pduri, care suntadevrate bariere mpotriva polurii aerului cupulberi i gaze, a polurii radioactive i fonice. Vegetaia forestier n jurul zonelorindustriale cu emanaii nocive contribuie lapurificarea aerului prin dispersarea poluanilor,reinerea pulberilor, oprirea propagriisubstanelor nocive i atenuarea zgomotelor. 19. Pdurile au o capacitate de reinerei nmagazinare n sol de cca 10 mii mc appe an, pe ha. Pentru a produce lemn,pdurile consum din aceasta 3-4 mii mcap pe an i hectar. Restul de 6-7 mii mc sestocheaz n sol, ca o rezerv, care prinstratul freatic alimenteaz debitul izvoarelor,meninnd prin aceasta un regim echilibrati permanent al cursurilor de ap.Pdurea poate fi considerat ca undispecerat al naturii, din ea i prin ea trec70% din apele rii noastre. 20. Padurea este scutul cel mai eficient deaparare a solului contra eroziunii, comparativcu terenurile fara vegetatie, unde eroziuneavariaza ntre 140-750 mc/an/ha, in padureeroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha. Reeaua rdcinilor unui singur molidde 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fagde aceeai vrst de 20 km. Prin aceasta seasigur stabilitatea mecanic, iar dup cerdcinile mor i putrezesc, se creaz n solzeci de mii de canale, prin care circul apa deinfiltraie. 21. Pdurea mrete neregularitateasuprafeei terestre formnd obstacole careproduc turbulene mai mari ale curenilor deaer i care determin diluarea imisiilor.nclzirea difereniat, respectiv rcireasuprafeelor pduroase n timpul nopii, producmicri verticale care au ca rezultat nlocuireaaerului viciat cu aer proaspt. Oxigenul eliminat de pdure estetransportat de cureni de aer, uneori la distanefoarte mari, mprosptnd atmosfera poluatde deasupra oraelor i zonelor industriale. 22. Dintre Functiile speciale ale padurii, probabil cea maicunoscuta este cea de pastrare si dezvoltare a unor obiective deinteres economic, social sau stiintific.De asemeni, padurea atribuie valoare peisajului zonal generali ocrotete ambiana natural a patrimoniului cultural, contribuiela practicarea turismului medical, la terapia complex balnear,asigurnd diversificarea mijloacelor terapeutice, prin ambianasedativ, tonic, reconfortant si odihnitoare pe care le ofera.Este motivaia i suportul principal al ecoturismului, prinmanifestarea funciilor sale sociale: managementul ecologic ncrearea unui impact minim, contribuia la conservarea naturii,contribuia la bunstarea comunitilor locale, educaia ecologic.Tot aici putem incadra i functia militara, astazi mai putinutilizata, pdurile integrndu-se n planurile de aprare a unorteritorii. 23. Capacitatea de cazare, in unitati turistice cu specific ecoturistic 24. Suprafetele ariilor naturale protejate din Romania 25. Romania are un nivel ridicat aldiversitatii habitatelor, reflectat si de nivelulridicat al diversitatii speciilor de flora sifauna.Pe teritoriul Romaniei au fostidentificate 3700 specii de plante, din care,pana in prezent, 23 sunt declaratemonumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39periclitate, 171 vulnerabile si 1253 rare.Speciile caracteristice pasunilorreprezinta aproximativ 37% din totalul celorexistente in Romania. Exista, deasemenea, un numar de 600 specii de algesi peste 700 specii de plante marine sicostiere. Speciile endemice reprezinta 4%.Astfel, s-au identificat un numar de 57 detaxoni endemici (specii si subspecii) si 171taxoni subendemici.Totodata, au fost identificate 33792specii de animale, din care 33085nevertebrate si 707 vertebrate. 26. Suprafata totala a ariilor naturale protejatedin Romania, incluse in Legea nr. 5/2000 privindamenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejate, este de 1.234.710 ha, adica5,18% din suprafata.Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 236/2000privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei sifaunei salbatice, in tara noastra sunt acceptateurmatoarele categorii de arii naturale protejate,definite in functie de obiectivele de managementatribuite: rezervatie stiintifica, rezervatienaturala, parc national, parc natural, monumental naturii, rezervatie a biosferei, zona umeda deimportanta internationala (sit Ramsar), sit alpatrimoniului mondial</p>